Judicial review of CSM refusal to protect magistrate's reputation upheld; appeal dismissed as unfounded

Deliberând asupra prezentei contestaţii, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă controlului judiciar

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018 a fost respinsă cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător A., ce a constituit obiectul Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x/2017.

Pentru a decide în acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă, următoarele considerente:

Prin cererea formulată şi transmisă pe mail la data de 30 ianuarie 2017, în afară de precizările care făceau obiectul lucrării nr. x/2017 şi au fost solicitate de Inspecţia Judiciară, doamna judecător A. a solicitat apărarea reputaţiei sale profesionale şi cu privire la următoarele aspecte, care formează obiectul Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x/2017:

- apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunţării unei soluţii.

- apariţia pe portalul Grupului de Investigaţii Politice şi în emisiunea C. - D. (în urma verificărilor reieşind că, în realitate, este vorba de emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017), a unei producţii a domnului jurnalist F., în raport cu care ea şi colegul său, domnul judecător G. au fost catalogaţi drept judecători executanţi, aspecte de natură să-i lezeze reputaţia profesională şi să o expună unor sancţiuni de natură penală.

- susţinerile doamnei judecător H., postate pe I., la adresa: https://www.x.com, cu următorul conţinut: Colegi de-ai noştri care lucrează în cadrul noii U.M. CSM 1909 ne-au adus la cunoştinţă următoarele: VERDICTUL în cazul:

"LASĂ BĂ B. CĂ ŞTIU EU CINE EŞTI...", amânat pentru 08 februarie a.c., a fost luat de către "alţii", după lungi dezbateri ale membrilor secţiei de judecători!!! Acesta este: deşi incompatibilă, cei ce au hotărât în numele membrilor secţiei, o declară pe această preacurată judecătoare A., cea care nu a comis abaterea disciplinară de care este acuzată de "francmasonul şef al IJ" (aşa cum B. afirmă despre acesta), ea doar încasând puţinii bani de la Ministerul Agriculturii, parte în proces. MARE SCOFALĂ DISCIPLINARĂ ... Membrii secţiei servesc patria... a priori??? Pour les connaisseurs: A. + J. + cerere de intervenţie + punct de vedere = LOVE.

În urma analizării aspectelor semnalate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, faţă de solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale cu privire la apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunţării unei soluţii, că nu poate face obiectul unor alte verificări în lucrarea nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare, pe de o parte pentru că au fost antamate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare făcându-se referire la emisiunile "Ediţia de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. şi emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmaţiile fostului preşedinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător, care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te ştiu cine eşti", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmaţiile reclamate şi nici datele apariţiei.

În ceea ce priveşte invocarea de către doamna judecător, prin precizări ulterioare sesizării Inspecţiei, a unor afirmaţii din alte emisiuni care i-ar fi încălcat reputaţia profesională, se constată că nu au legătură cu aspectele din prezenta cauză. Doamna judecător are posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu o cerere separată prin care să solicite, în baza art. 30 din Legea nr. 317/2004, apărarea reputaţiei profesionale şi în raport de afirmaţiile făcute în alte emisiuni televizate sau articole de presă. Cu privire la cererea petentei prin care a solicitat apărarea reputaţiei şi în raport cu susţinerile doamnei judecător H., postate pe I., adresa: https://www.x.com, din verificările efectuate a reieşit că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputaţiei profesionale, formulată de doamna judecător A.

Deşi doamna judecător a făcut referire şi la domnul judecător G. s-a constat că acesta nu a formulat cerere de apărare a reputaţiei profesionale, astfel că verificările din prezenta cauză nu-l pot avea în vedere pe domnul judecător, aprecierea afectării reputaţiei fiind de natură personală.

Referitor la afirmaţiile făcute pe site-ul M. şi în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept magistrat executant, s-a susţinut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit şi sunt mult mai mulţi, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri şi figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la puşcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alţii s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. şi cu G. şi să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situaţie de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că analiza celorlalte trei cauze (cele vizând pe inculpaţii P., Q. şi R.) trebuie analizate şi privite în contextul manifest faţă de aşa numitul "dosar V".

Astfel, Plenul a apreciat că cererea de apărare a reputaţiei profesionale nu poate fi extinsă în mod individual la toate cauzele prezentate în raport, ci numai cu privire la dosarul numitului N. pentru motivele expuse anterior, iar ceea ce a urmărit autorul afirmaţiilor prezentate în raport a fost inducerea ideii că doamna judecător A. a procedat în majoritatea situaţiilor în care a fost învestită cu dosare ale unor inculpaţi cunoscuţi la fel ca în dosarul V.

Or, situaţia numitului (...) a fost constant mediatizată, iar aceasta a făcut obiectul unor lucrări anterioare ale Inspecţiei Judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputaţiei profesionale ori de apărare a independenţei sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse Plenul a apreciat că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

2. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată la data de 19 iulie 2018, sub nr. x/2018, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, precizată şi completată la data de 31 octombrie 2018, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimaţii Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Marea Lojă Naţională a României, S., Agenţia Naţională de Integritate, contestaţie împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018, în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, precum şi cerere de chemare în judecată a altei persoane care ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamantul (respectiv a Agenţiei Naţionale de Integritate), în baza art. 68 din C. proc. civ., solicitând:

- constatarea nulităţii Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; -constatarea nulităţii Raportului nr. x din 19 octombrie 2017 emis de Agenţia Naţională de Integritate; - constatarea nulităţii Rezoluţiei nr. x/2016 din 24 iunie 2016 a Inspecţiei Judiciare;

- constatarea stării de incompatibilitate a numitului S., inspector-şef al Inspecţiei Judiciare;

- constatarea nulităţii Raportului nr. x/2017 emis de Inspecţia Judiciară;

- apărarea sistemului judiciar şi a reputaţiei magistratului A. În motivarea acţiunii formulate, contestatoarea a arătat, în esenţă, că nelegalitatea Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii derivă din nelegala alcătuire a Plenului CSM, dată de faptul că persoana ce îndeplineşte funcţia de consilier al preşedinţilor CSM, începând cu anul 2011 şi până în prezent, este doamna T., fost ofiţer DIPI, precum şi din încălcarea secretului deliberării.

Cu privire la aspectele de netemeinicie, s-a arătat că Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a respins în mod neîntemeiat cererea de apărare a reputaţiei, a fost întocmită cu încălcarea gravă a prevederilor legale, fiind vădit netemeinică.

Contestatoarea a solicitat anularea actului administrativ atacat şi pronunţarea unei noi decizii prin care să fie apărată reputaţia profesională a judecătorului A. şi a sistemului judiciar în ansamblul său, deoarece utilizarea sintagmei de magistrat executant, corupt, nepregătit, pune într-o lumină nefavorabilă prestanţa şi credibilitatea unui stat de drept, în ansamblul său.

În dovedirea acţiunii sale, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, respectiv: raportul Inspecţiei Judiciare ce a stat la baza deciziei atacate în prezenta cauză, acesta fiind relevant în soluţionare pricinii, hotărârea de excludere din magistratură, care a rămas definitivă prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, raportul Agenţiei Naţionale de Integritate, raportul de incompatibilitate a domnului inspector-şef S., Statutul Marii Loje Naţionale din România, Protocolul privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, solicitând ca, în cazul în care aceste înscrisuri nu se regăsesc la prezentul dosar, ci doar în Dosarul nr. x/2018, să fie ataşate.

3. Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect nulitatea Raportului nr. x/2017 emis de Inspecţia Judiciară, precizând că partea nu a formulat obiecţiuni la acest raport în termenul legal. Pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, neexistând nici un motiv de nelegalitate a hotărârii contestate.

4. Prin Decizia nr. 4488 din 12 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a disjuns capetele de cerere nr. x, y şi z din cererea de chemare în judecată (nulitate raport ANI nr. x, nulitate Rezoluţie nr. 1096/2016 a Inspecţiei Judiciare şi constatarea stării de incompatibilitate a inspectorului judiciar S.) şi a declinat competenţa de soluţionare a acestora în favoarea Curţii de Apel Cluj - SCAF.

În consecinţă, Înalta Curte a rămas investită cu soluţionarea capetelor de cerere nr. x, y şi z din acţiunea principală precizată şi completată, referitoare la: constatarea nulităţii Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, constatarea nulităţii Raportului nr. x/2017 emis de Inspecţia Judiciară şi apărarea sistemului judiciar şi a reputaţiei magistratului A.

În şedinţa publică din data de 8 mai 2019, contestatoarea personal a precizat (pentru toate cele trei dosare similare pe care le-a avut pe rolul aceluiaşi complet la acea dată, respectiv: nr. 1263/1/2018, nr. 1272/1/2018 şi nr. 1974/1/2018) că nu mai susţine cererea de obligare a ÎCCJ să sesizeze Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, faţă de pronunţarea Curţii Constituţionale care a dezincriminat, practic, spălarea de bani.

Prin urmare, Înalta Curte reţine că în prezenta cauză contestatoarea a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ actul administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, solicitând totodată pronunţarea şi asupra legalităţii raportului (operaţiunii administrative) ce a stat la baza emiterii acesteia şi, în final, pe fondul cererii de apărare a reputaţiei contestatoarei soluţionate prin hotărârea contestată.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei formulate

Analizând cauza sub toate aspectele, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, a apărărilor formulate, pe baza dovezilor administrate şi a prevederilor legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Contestatoarea a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna judecător A., ce a constituit obiectul Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x/2017.

Prin Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017 s-au făcut verificări, faţă de cererea de apărare a reputaţiei profesionale, cu privire la:

- apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunţării unei soluţii.

- apariţia pe portalul Grupului de Investigaţii Politice şi în emisiunea C. - D. (în urma verificărilor reieşind că, în realitate, este vorba de emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017), a unei producţii a domnului jurnalist F., în raport cu care ea şi colegul său, domnul judecător G. au fost catalogaţi drept judecători executanţi, aspecte de natură să-i lezeze reputaţia profesională şi să o expună unor sancţiuni de natură penală.

- susţinerile doamnei judecător H., postate pe I., la adresa: https://www.x.com, cu următorul conţinut:

"Colegi de-ai noştri care lucrează în cadrul noii U.M. CSM 1909 ne-au adus la cunoştinţă următoarele: VERDICTUL în cazul:

"LASĂ BĂ B. CĂ ŞTIU EU CINE EŞTI...", amânat pentru 8 februarie a.c., a fost luat de către "alţii", după lungi dezbateri ale membrilor secţiei de judecători!!! Acesta este: deşi incompatibilă, cei ce au hotărât în numele membrilor secţiei, o declară pe această preacurată judecătoare A., cea care nu a comis abaterea disciplinară de care este acuzată de "francmasonul şef al IJ" (aşa cum B. afirmă despre acesta), ea doar încasând puţinii bani de la Ministerul Agriculturii, parte în proces. MARE SCOFALĂ DISCIPLINARĂ...Membrii secţiei servesc patria... a priori??? Pour les connaisseurs: A. + J. + cerere de intervenţie + punct de vedere = LOVE..."

Prin Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017 s-a opinat în sensul că situaţia numitului N. a fost constant mediatizată, făcând obiectul unor lucrări anterioare ale inspecţiei judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputaţiei profesionale ori de apărare a independenţei sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse s-a considerat că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

În urma analizării aspectelor semnalate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, faţă de solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale cu privire la apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunţării unei soluţii, că nu poate face obiectul unor alte verificări în lucrarea nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare, pe de o parte pentru că au fost antamate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare făcându-se referire la emisiunile "Ediţia de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. şi emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmaţiile fostului preşedinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător, care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te ştiu cine eşti", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmaţiile reclamate şi nici datele apariţiei.

În ceea ce priveşte invocarea de către doamna judecător, prin precizări ulterioare sesizării Inspecţiei, a unor afirmaţii din alte emisiuni care i-ar fi încălcat reputaţia profesională, Plenul a constatat că nu au legătură cu aspectele din prezenta cauză. Doamna judecător are posibilitatea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii cu o cerere separată prin care să solicite, în baza art. 30 din Legea nr. 317/2004, apărarea reputaţiei profesionale şi în raport de afirmaţiile făcute în alte emisiuni televizate sau articole de presă. Cu privire la cererea contestatoarei prin care a solicitat apărarea reputaţiei şi în raport cu susţinerile doamnei judecător H., postate pe I.,adresa:https://www.x.com, din verificările efectuate a reieşit că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputaţiei profesionale, formulată de doamna judecător A.

Deşi doamna judecător a făcut referire şi la domnul judecător G. s-a constat că acesta nu a formulat cerere de apărare a reputaţiei profesionale, astfel că verificările din prezenta cauză nu-l pot avea în vedere pe domnul judecător, aprecierea afectării reputaţiei fiind de natură personală.

Referitor la afirmaţiile făcute pe site-ul M. şi în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept "magistrat executant", s-a susţinut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit şi sunt mult mai mulţi, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri şi figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la puşcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alţii s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. şi cu G. şi să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situaţie de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că analiza celorlalte trei cauze (cele vizând pe inculpaţii P., Q. şi R.) trebuie analizate şi privite în contextul manifest faţă de aşa numitul "dosar V".

Astfel, Plenul a apreciat că cererea de apărare a reputaţiei profesionale nu poate fi extinsă în mod individual la toate cauzele prezentate în raport, ci numai cu privire la dosarul numitului N. pentru motivele expuse anterior, iar ceea ce a urmărit autorul afirmaţiilor prezentate în raport a fost inducerea ideii că doamna judecător A. a procedat în majoritatea situaţiilor în care a fost învestită cu dosare ale unor inculpaţi cunoscuţi la fel ca în dosarul V.

Or, situaţia numitului (...) a fost constant mediatizată, iar aceasta a făcut obiectul unor lucrări anterioare ale Inspecţiei Judiciare, ca urmare a unor alte cereri de apărare a reputaţiei profesionale ori de apărare a independenţei sistemului judiciar, astfel că în raport de cele expuse Plenul a apreciat, împărtăşind punctul de vedere al Inspecţiei Judiciare, că nu sunt elemente noi de natură a conduce la formularea unor concluzii de admitere a prezentei cereri.

Hotărârea nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost adoptată în cadrul procedurii de apărare a reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor, ale cărei coordonate sunt trasate în dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii."

Art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, prevede că: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

(2)Judecătorii sau procurorii care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii." Procedura administrativă de apărare a reputaţiei profesionale este detaliată în art. 15 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M. aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 326/2005 şi art. 53 - 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciare aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1027/2012, după cum urmează:

Conform art. 15 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M. forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Consiliul are dreptul şi obligaţia să apere independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor.

(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.

(3)Verificarea aspectelor semnalate se efectuează prin intermediul Inspecţiei judiciare".

Totodată, potrivit art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Verificările pentru soluţionarea sesizărilor cu privire la independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor şi a cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei acestora se efectuează la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cererile privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei adresate de judecători şi procurori direct Inspecţiei Judiciare se înaintează, pe cale administrativă, Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Verificările prevăzute la alin. (1) se efectuează în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării; acest termen poate fi prelungit cu încă 15 zile, la solicitarea motivată a inspectorului judiciar sau a echipei de inspectori judiciari, în funcţie de complexitatea sesizării, de volumul de lucru al inspectorului/echipei de inspectori desemnaţi sau de existenţa altor motive întemeiate.

Dispoziţiile art. 11 alin. (1) - (3) şi (6), art. 12, art. 13 şi ale art. 14 alin. (1) se aplică în mod corespunzător. ".

Conform art. 54 din acelaşi Regulament:

"1) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport întocmit de către inspectorul judiciar sau de către echipa de inspectori judiciari.

(2) Raportul întocmit conform prevederilor alin. (1) conţine următoarele menţiuni: data şi modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conţinutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situaţiei de fapt şi argumentarea soluţiei propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale incidente în speţă.

(3) După avizarea de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară şi de inspectorul-şef, raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecţiuni.

(4) Obiecţiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului şi se transmit Inspecţiei Judiciare.

(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), raportul de inspecţie prevăzut la alin. (1), împreună cu materialul care a stat la baza întocmirii acestuia, eventualele obiecţii formulate de magistrat, precum şi, dacă este cazul, răspunsul Inspecţiei Judiciare referitor la acestea se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii."

Acesta fiind contextul juridic al cauzei, Înalta Curte constată că analiza cererii de apărare a reputaţiei profesionale şi emiterea hotărâri Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a făcut cu respectarea normelor procedurale, iar contestatoarea nu a formulat obiecţiuni faţă de conţinutul Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x/2017.

Înalta Curte reţine că doamna judecător A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 30 din data de 11 ianuarie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, iar în motivarea acesteia, la pct. II "aspecte care ţin de nelegalitatea hotărârii", a invocat nelegala alcătuire a plenului CSM, susţinând că, din "garant al independentei justiţiei", prin protocolul semnat cu Serviciul Român de Informaţii, Consiliul Superior al Magistraturii este caracterizat în doctrina de specialitate ca fiind "unitate de elită a SRI", de vreme ce în conformitate cu art. 3 lit. a) din Protocolul SRI-CSM, părţile se obligau "să valorifice eficient posibilităţile pentru identificarea anticipată şi în timp util a unor fapte care ar putea afecta înfăptuirea justiţiei sau realizarea securităţii naţionale", iar singurul consilier al preşedinţilor CSM din anul 2011 şi până în prezent, este numita T., fost ofiţer DIPI. A invocat contestatoarea şi încălcarea secretului deliberării.

Potrivit art. 27 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, forma în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat:

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.

(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.

(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi."

De asemenea, conform art. 29 alin. (4) din acelaşi act normativ: "Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi secret şi se motivează".

Faţă de actele dosarului, Înalta Curte reţine că procedura de votare în vederea adoptării hotărârii contestate s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 317/2004 şi art. 12 şi 121 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a C.S.M., iar votul membrilor C.S.M. participanţi la dezbaterile pe marginea cererii de apărare a reputaţiei profesionale a fost exprimat cu respectarea dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004. În cadrul acestei proceduri, reglementată în mod expres de dispoziţiile art. 15 din Regulamentul nr. 326/2005, C.S.M. nu este instanţa de judecată, ci acţionează ca o structură administrativă funcţională, astfel cum rezultă din jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale (Deciziile nr. 433/2004, 518/2007).

Prezenţa secretarului general al C.S.M. şi a altor persoane din aparatul propriu al C.S.M. nu este de natură să afecteze procedura de vot şi "secretul deliberărilor", ci din contră, prezenţa acestora este necesară pentru a asigura desfăşurarea în condiţii optime a procedurii de votare, pentru a număra voturile exprimate şi pentru a consemna argumentele opiniei majoritare ce vor constitui motivarea hotărârii adoptate.

Mai mult decât atât, contestatoarea nu a arătat în concret la ce persoane se referă şi cum ar fi putut acestea influenţa rezultatul votului.

Susţinerile contestatoarei privind protocolul semnat de Consiliul Superior al Magistraturii cu Serviciul Român de Informaţii exced cadrului procesual de faţă şi nu au relevanţă pentru legala alcătuire a Plenului CSM din data adoptării hotărârii contestate.

Sub aspectul motivelor de netemeinicie, în motivarea acţiunii, contestatoarea a susţinut că hotărârea contestată a validat raportul inspecţiei judiciare care a avut în vedere existenţa, la acel moment, a unei prezumţii puternice se săvârşire a unei abateri disciplinare ca urmare a exercitării unei acţiuni disciplinare împotriva sa, în temeiul Rezoluţiei nr. x/2016 din 24 iunie 2016, acţiune care în opinia sa este expresia unui abuz de putere, fiind exercitată cu rea credinţă de către o persoană aflată în stare de incompatibilitate (respectiv, de inspectorul-şef S., care avea simultan calităţile de judecător şi de mason).

Înalta Curte reţine că, în ciuda naturii complexe şi extinse a criticilor contestatoarei, obiectul analizei în raport de învestirea instanţei, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, îl constituie Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 30 din 11 ianuarie 2018 prin care a fost respinsă cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de contestatoare, faţă de cele trei situaţii analizate în Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanţa de contencios examinează conduita autorităţii publice, inclusiv din perspectiva modului de exercitare a puterii discreţionare şi încadrării ei în limitele marjei de apreciere conferite de lege.

În acest context, se impune a fi subliniat faptul că, în exercitarea atribuţiilor lor, autorităţile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între interesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios administrativ însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.

Din perspectiva efectuării controlului de legalitate asupra hotărârii atacate se impune a se preciza că legea nu defineşte noţiunea de reputaţie profesională, însă din coroborarea art. 12, art. 14 alin. (1) lit. c) şi art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, rezultă că reputaţia profesională este o consecinţă directă a modului în care judecătorul îşi exercită funcţia, fiind dovada independenţei, imparţialităţii şi integrităţii pe care magistratul trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei, dreptul la reputaţie figurând printre drepturile garantate de art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca element esenţial al dreptului la apărarea vieţii private.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 şi art. 30 din Legea nr. 317/2004, C.S.M. apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Intervenţia C.S.M. este reglementată, aşadar, în scopul realizării în condiţii corespunzătoare a actului de justiţie şi este justificată în măsura în care se asigură protecţie judecătorului aflat în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei deţinute, dat fiind faptul că independenţa judecătorului nu reprezintă un privilegiu, ci o obligaţie fundamentală a acestuia de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz.

Se impune a fi subliniat faptul că în exercitarea dreptului de apreciere asupra cererii de apărare a reputaţiei profesionale în raport de aspectele semnalate în articolele publicate în presă, C.S.M. trebuie să ţină seama de libertatea de exprimare garantată de art. 30 din Constituţia României, precum şi de art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Este adevărat că, în aprecierea limitelor criticii admisibile, trebuie să se ţină seama de misiunea particulară a puterii judiciare în societate, însă, dincolo de asemenea situaţii limită, în jurisprudenţa CEDO s-a arătat că presa are îndatorirea de a informa opinia publică asupra tuturor problemelor de interes general, iar printre acestea se află, fără nicio îndoială, şi cele care privesc funcţionarea justiţiei, instituţie esenţială într-o societate democratică.

Prin urmare, Plenul C.S.M. trebuie să stabilească dacă articolele invocate în cererea de apărare a reputaţiei profesionale se circumscriu activităţii de informare a publicului, desfăşurată în mod echilibrat şi în limitele date de reglementările ce vizează libertatea de exprimare.

Analizând conţinutul actului administrativ atacat, în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârea Plenului C.S.M. respectă limitele şi scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, fiind amplu şi adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, faţă de solicitarea de apărare a reputaţiei profesionale cu privire la apariţiile în spaţiul public începând cu data de 3 ianuarie 2017, subsumate episodului "BĂI B.", în care i se impută doamnei judecător aranjarea unui examen de promovare în schimbul pronunţării unei soluţii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, cum de altfel s-a arătat şi în raportul Inspecţiei Judiciare, că aspectele semnalate nu pot face obiectul unor alte verificări, întrucât, pe de o parte au fost analizate în lucrarea nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare fiind avute în vedere emisiunile "Ediţia de seară" din 3 ianuarie 2017 a postului K. şi emisiunea "E." din 3 ianuarie 2017 a postului C., care făceau referire la afirmaţiile fostului preşedinte al României, L., ce o vizau pe doamna judecător şi care se terminau cu remarca "Păi bă, B., eu te ştiu cine eşti", iar pe de altă parte, în prezenta sesizare nu au fost indicate de către doamna judecător emisiunile în care s-au făcut afirmaţiile reclamate şi nici datele apariţiei.

De asemenea, cu privire la cererea contestatoarei prin care a solicitat apărarea reputaţiei în raport cu susţinerile doamnei judecător H., postate pe I., adresa: https://www.x.com, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, cum de altfel s-a arătat şi în raportul Inspecţiei Judiciare, că acestea au făcut obiectul lucrării nr. x/2017 a Inspecţiei Judiciare, privind o altă cererea de apărare a reputaţiei profesionale, formulată de doamna judecător A.

Înalta Curte constată că, deşi Plenul CSM nu a făcut o analiză pe fond cu privire la aceste două aspecte semnalate, contestatoarea nu a formulat obiecţiuni la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017, în condiţiile art. 54 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciare aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1027/2012, acceptând implicit că poate formula apărări în cadrul lucrărilor menţionate mai sus.

Cel de al treilea aspect faţă de care se solicitase apărarea reputaţiei profesionale este referitor la afirmaţiile făcute pe site-ul Grupului de Investigaţii Politice şi în cadrul emisiunii "E." din data de 27 ianuarie 2017, în raport cu care doamna judecător A. a fost catalogată drept "magistrat executant". S-a susţinut:

"Cazul N. este foarte cunoscut, că de la el am pornit şi sunt mult mai mulţi, dar am sintetizat cele mai cunoscute, cazuri şi figuri. În cazul N . . . . . . . . . .l-au băgat pe O. la puşcărie, în plus vreo doi judecători au fugit la pensie, alţii s-au retras din dosarul lui N. la Curtea de Apel, ca să vină B. şi cu G. şi să îl execute."

În urma unei ample analize, cu privire la aceste aspecte, Plenul a constatat că prezenta situaţie de fapt se circumscrie unei campanii de presă care are ca obiect dosarul numitului N., astfel că cele trei cauze invocate (vizând pe inculpaţii P., Q. şi R.) trebuie analizate şi privite în contextul manifestat faţă de aşa numitul "dosar V".

Or, cu privire la acest dosar, se impune a arăta că: - în lucrarea înregistrată sub nr. x/2014, prin rezoluţia din 22 mai 2014 s-a dispus clasarea sesizărilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei şi de domnul N. cu privire la modul în care s-a realizat repartizarea aleatorie a dosarului nr. (...) al Curţii de Apel B, precum şi cu privire la nerespectarea principiului repartizării aleatorii a aceluiaşi dosar, atât în primă instanţă, la Tribunalul B. cât şi în apel, la Curtea de Apel B.

- în lucrarea înregistrată sub nr. x/2014, prin rezoluţia emisă la data de 7 august 2014, s-a dispus clasarea sesizării formulată de domnul SP, reţinându-se că judecătorii cauzei, A. şi G., de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, nu au comis abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004, întrucât au făcut aplicarea dispoziţiilor legale în materie din Noul C. proc. pen., iar soluţiile adoptate privind respingerea unor cereri formulate de apărătorii inculpaţilor au fost motivate corespunzător.

- în lucrarea nr. x/2014, prin rezoluţia din 11 august 2014, s-a dispus clasarea sesizării formulată de domnul N., reţinându-se, pe de o parte, că desemnarea judecătorilor G. şi A. în componenţa completului de judecată care a soluţionat cauza în discuţie, în apel, nu contravine dispoziţiilor legale care reglementează repartizarea aleatorie a cauzelor şi, pe de alta, că modul de instrumentare a cauzei în şedinţa de judecată din 1 iulie 2014 este conform dispoziţiilor legale aplicabile.

- în lucrarea înregistrată la Inspecţia Judiciară, atât la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători, cât şi la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, sub nr. x/2014, la data de 13 august 2014, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, efectuarea de verificări pentru a stabili dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor, precum şi independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor articole cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cea de urmărire penală realizată de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul (...), iar prin Hotărârea nr. 1022 din 23 septembrie 2014 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar, în raport de aspectele prezentate în mass - media cu privire la activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cea de urmărire penală realizată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a dispus emiterea unui comunicat de presă, în sensul concluziilor Inspecţiei Judiciare.

Cu privire la afirmaţiile din emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017 şi postările de pe site-ul G.I.P, faţă de dosarul privind arestarea inculpatului Q., se constată că, la sesizarea acestuia din urmă, s-au făcut verificări cu privire la modalitatea de exercitare a atribuţiilor funcţiei de către doamna judecător A., în cadrul lucrării nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare nereţinându-se săvârşirea vreunei abateri disciplinare.

Cu privire la afirmaţiile faţă de dosarul inculpatului R., s-a reţinut că în emisiunea E. din data de 27 ianuarie 2017, domnul F. a făcut următoarele referiri:

"Cazul R. este cred cel mai interesant dintr-un punct de vedere. R., care el n-a fost anti-L., el a încercat, cred eu, să fie bine cu toată lumea. Ce i se întâmplă? L. avea treabă cu U. şi cu V., să le dea ruşilor. De acolo cred că a început ceva. Dar R. a nimerit în războiul dintre W. şi binom şi atunci ce i se întâmplă? El a picat tot la G. şi B., la Curtea de Apel, dar o chestie administrativă a împărţit-o completul. Au fost separaţi cei doi".

Totodată pe site-ul M. domnul F. susţine că "pentru că L. voia să dea U. ruşilor şi pentru că R. a căzut la mijloc între W. şi binom, judecătorii B. şi G. au primit o nouă misiune. În 2015, completul format din cei doi a fost trimis să-1 execute pe R. Printr-o decizie internă a Curţii de Apel, cei doi au fost despărţiţi, dosarul rămânând însă la A., care a dispus sechestrarea tuturor bunurilor lui R. şi ale familiei sale. R. a reuşit să scape de judecătoarea B., recuzând-o, numai că sistemul i 1-a trimis în locul ei pe judecătorul G.".

Şi aceste aspecte au făcut obiectul unor verificări anterioare într-o altă lucrarea nr. x/2015 a Inspecţiei judiciare, urmare unui memoriu formulat de petenta S.C. T, iar prin rezoluţia de clasare a Inspecţiei judiciare s-a reţinut că aspectele invocate privind modificările succesive a completelor de judecată la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, în perioada ultimului an, deşi reale, nu pot concluziona că s-a avut în vedere strict obiectul acestui dosar în care petentul a avut calitatea de inculpat, deoarece este atributul Colegiului de conducere să dispună modificări, în situaţii obiective, la propunerea preşedintelui de secţie, iar verificările prealabile realizate de Inspecţia Judiciară urmare a sesizărilor formulate de petenţii R. şi X. nu au condus la existenţa indiciilor săvârşirii vreunei abateri disciplinare de către magistraţii vizaţi, procedându-se la clasarea sesizării.

Referitor la afirmaţiile privind pe inculpatul P. s-a reţinut că în emisiunea "E." din data de 27 ianuarie 2017 domnul F. a făcut următoarele afirmaţii:

"P. în 2010, după ce s-a certat cu L., vedeţi că L. e în centrul tuturor acestor chestii, P. în 2010 se demarează chestia cu favorizarea lui Y. şi, ce să vezi? În chestiunea lui P. cu Y. doamna B. apare ca judecător. Sigur că P. reuşeşte într-o primă fază să o recuze pe doamna A., dar judecătoarea care a admis recuzarea este executată de doamna Z.".

De asemenea, în articolul apărut pe site-ul G.I.P jurnalistul a susţinut că "După ce îl susţinuse ani de zile, P. s-a supărat pe L. Ca urmare, la sfârşitul lui 2010, Z. l-a trimis în judecată pe P. pentru favorizarea lui Y. Dosarul i-a fost repartizat A., pe atunci judecător la Tribunalul Bucureşti. Ştiind care este misiunea ei, judecătoarea A. nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. A fost recuzată de unul dintre inculpaţii din dosar, iar judecătoarea care a admis recuzarea a devenit imediat ţinta răzbunării lui Z.."

Din verificările efectuate, s-a constatat că acest dosar a fost instrumentat cu mare celeritate, timp de 13 termene până la data de (...), acordându-se în medie circa 2 termene la 3 săptămâni, când a fost admisă cererea de recuzare formulată de P., dosarul fiind trimis spre o nouă repartiţie aleatorie. Cererea de recuzare a fost admisă deoarece doamna judecător ar fi făcut consideraţii la analiza măsurii controlului judiciar cu privire la vinovăţia inculpatului.

Analizând întregul context factual prezentat mai sus, Înalta Curte reţine că în mod corect Plenul CSM a concluzionat că, în ceea ce priveşte afirmaţiile publice referitoare la modul de derulare a procedurilor ori de soluţionare a unor cauze privind pe inculpaţii Q., R. şi P., deşi se acreditează ideea ingerinţei unor terţi în actul de justiţie, inducând opiniei publice suspiciuni cu privire reputaţia judecătorilor care au participat în compunerea completului, totuşi acestea au fost tăcute tot în contextul dosarului I.C.A, ca o întărire a celor afirmate cu privire la dosarul privind pe inculpatul N.

Prezentarea în media a activităţii profesionale a magistraţilor, în limitele impuse de libertatea de exprimare reprezintă o preocupare legitimă a acesteia cu atât mai mult în acele cazuri care suscită un interes deosebit din partea publicului precum este cazul în speţă, reacţia presei nefiind disproporţionată din această perspectivă şi nici de natură a afecta reputaţia profesională a magistratului.

Tonul mai virulent al unui invitat sau exprimările insinuante, tendenţioase din articolele apărute online nu sunt de natură să diminueze nici importanţa faptelor, nici interesul pentru aducerea acestora la cunoştinţa publicului larg şi dezbaterea în presa audio-vizuală, nefiind justificată- prin raportare strictă la situaţia de fapt din prezenta cauză - susţinerea contestatoarei din cererea de apărare a reputaţiei profesionale, că ar fi vorba de un adevărat "linşaj mediatic".

Este îndatorirea presei, într-o societate democratică, să comunice informaţii şi idei despre toate problemele de interes general, nu numai pentru informaţiile sau ideile acceptate ori considerate drept inofensive sau indiferente, ci şi pentru cele care lovesc, şochează sau neliniştesc: aceasta este dorinţa pluralismului, toleranţei şi neutralităţii deschise, fără de care nu există societate democratică (Cornelia Popa împotriva României, nr. 17437/03, publicată în M.Of. nr. 31 din 6 ianuarie 2012).

Comentariile realizate, chiar dacă, pe alocuri, mai acide şi incisive, vin în susţinerea preocupării legitime a presei care reprezintă într-adevăr unul din mijloacele de care dispun responsabilii politici şi opinia publică pentru a se asigura că judecătorii se achită de înaltele lor responsabilităţi conform scopului constitutiv şi misiunii care le este încredinţată (Prager şi Oberschlick, pct. 34).

În aprecierea limitelor criticii admisibile, în acord cu jurisprudenţa CEDO, trebuie să se ţină seama că articolele analizate se refereau la o temă de interes general, respectiv încrederea societăţii în justiţie, iar afirmaţiile ziariştilor nu priveau aspecte din viaţa privată a contestatoarei, ci comportamentele şi atitudinile acesteia care implicau calitatea sa de magistrat (Sabău şi Pîrcălab împotriva României, Cornelia Popa împotriva României).

Afirmaţiile de genul celor descrise mai sus se circumscriu unei activităţi de informare a publicului, desfăşurată în limite normale, fără a se putea identifica elemente de natură a aduce atingere reputaţiei profesionale a doamnei judecător A.

Pe de altă parte, judecătorul are obligaţia de a manifesta rezervă în relaţiile cu mass media. Acesta nu poate, în numele libertăţii de exprimare, să pară a fi părtinitor sau a acţiona în favoarea uneia dintre părţi. Chiar şi în faţa atacurilor sau criticilor, judecătorul trebuie să exercite aceeaşi discreţie şi rezervă.

Referitor la criticile contestatoarei cu privire la procedura cercetării disciplinare, în contextul cauzei de faţă, Înalta Curte, raportat chiar la obiectul analizei întreprinse de intimatul C.S.M. prin actul atacat, apreciază că excede cenzurii şi examinării legalităţii de către această instanţă, întrucât procedura cercetării disciplinare este o procedură distinctă de prezenta cauză, supusă unei reglementări legale distincte care de asemenea exced competenţelor materiale ale acestei instanţe.

Referirile Consiliului Superior al Magistraturii la această procedură de cercetare disciplinară au fost făcute doar pentru a explica interesul presei din acea perioadă, în contextul în care contestatoarea a fost suspendată din funcţie, exclusă din magistratură pentru ca în final, prin Decizia nr. 336 din 13 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să înlocuiască sancţiunea excluderii din magistratură cu sancţiunea mutării disciplinare pe o perioadă de 6 luni la o altă curte de apel.

Nefondate sunt şi criticile contestatoarei cu privire la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/2017, Înalta Curte constatând că a fost întocmit, conform art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii şi nu s-a invocat nerespectarea termenului pentru efectuarea verificărilor, cuprinde toate menţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) şi este avizat de persoanele prevăzute la alin. (3) al aceluiaşi articol, fiind comunicat în termenul legal contestatoarei pentru formularea de obiecţii.

Cu privire la pretinsa stare de incompatibilitate a inspectorului şef, se constată că nu a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, ci, dimpotrivă, chiar contestatoarea a depus la dosar copia raportului Agenţiei Naţionale de Integritate nr. x, prin care s-a constatat că nu există indicii privind starea de incompatibilitate a inspectorului S.

Toate celelalte susţineri din contestaţia precizată şi completată vizează capetele de cerere disjunse şi declinate prin Decizia nr. 4488 din 12 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nefăcând obiectul analizei în prezenta cauză.

6. Soluţia Înaltei Curţi şi temeiul de drept al acesteia

Pentru considerentele arătate mai sus, în baza dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestaţia ca neîntemeiată, hotărârea atacată fiind emisă în limitele competenţelor prevăzute de art. 30 din Legea nr. 317/2004 raportat la art. 75 din Legea nr. 303/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30 din 11 ianuarie 2018, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 mai 2019.

GGC - LM