EU-funded project cost disputes: university’s appeal dismissed, partial annulment of ineligibility findings upheld

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 9 aprilie 2015, reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, să se dispună anularea Deciziei nr. x din 8 decembrie 2014, a Deciziei nr. x din 17 septembrie 2014, a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 4 iulie 2014, cu consecinţa anulării titlului de creanţă conţinut de această decizie.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1250 din 12 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, s-a anulat parţial Decizia nr. x din 17 septembrie 2014 şi Procesul-verbal nr. x din 4 iulie 2014, în ceea ce priveşte TVA aferent serviciilor de audit financiar. S-a respins, în rest, cererea de anulare a Deciziei nr. x din 17 septembrie 2014 şi a Procesului-verbal nr. x din 4 iulie 2014, ca neîntemeiată, precum şi cererea de anulare a Deciziei nr. x din 8 decembrie 2014, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 1250 din 12 aprilie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi, pe fond, admiterea în tot a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului arată că, înainte de primul termen de judecată, în faţa primei instanţe, a solicitat administrarea probei cu expertiză de specialitate "accesare fonduri structurale şi de coeziune europeană, expertiză achiziţii publice, evaluare proiecte", iar prin neadmiterea acestei probe i s-a încălcat dreptul la apărare, respingându-se acţiunea doar în baza înscrisurilor de la dosar, deşi anumite aspecte criticate prin acţiune vizau chestiuni tehnice de specialitate. Consideră că prima instanţă a preluat motivarea pârâtei din actele de control.

De asemenea, arată că a solicitat, în temeiul art. 139 C. proc. civ., conexarea prezentei cauze la Dosarul Curţii de Apel Bucureşti nr. 2235/2/2015, ambele cauze având aceleaşi părţi, aceleaşi poziţii procesuale şi acelaşi obiect, respectiv anulare act emis de pârâtul Ministerul Educaţiei - OIPOSDRU, în cadrul aceluiaşi contract de finanţare. Cu toate acestea, excepţia conexităţii nu apare ca fiind soluţionată.

Pe fondul cauzei menţionează că prin Decizia nr. x din 17 septembrie 2014 s-a soluţionat contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 4 iulie 2014. Împotriva acestei decizii a formulat plângere prealabilă, respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. x din 8 decembrie 2014.

Actele contestate au fost emise în cadrul Proiectului x cu titlul "Centru de formare specialişti şi resurse în reabilitare orală", cod SMIS 21837, în care recurenta a avut calitatea de beneficiar. În urma verificării de către autoritatea de audit a acestui proiect, s-au reţinut următoarele aspecte: (i) cheltuielile legate de achiziţia reprezentând costuri organizare şi catering pentru cursuri de formare, seminarii ştiinţifice şi conferinţe ştiinţifice efectuate fără respectarea regulilor de eligibilitate şi a unei bune gestiuni financiare, în valoare de 76.076,26 RON, solicitate la rambursare; (ii) achiziţionarea unui echipament care nu era prevăzut în cererea de finanţare, anexă la contractul de finanţare, pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 79.800 RON - server - scanner dentar; (iii) declararea ca neeligibilă a TVA în valoare de 3.600 RON, respectiv de 27.646,28 RON.

Contestaţia a fost admisă parţial, în sensul completării titlului de creanţă cu elementele obligatorii impuse de O.U.G. nr. 66/2011, respectiv menţiunile referitoare la punctul de vedere al debitorului. Împotriva deciziei asupra contestaţiei a urmat procedura instituită de art. 7 din Legea nr. 554/2004, care a fost respinsă ca inadmisibilă de către pârâtă.

Arată că la data de 21 iulie 2014, instituţia pârâtă i-a comunicat procesul-verbal contestat, în cadrul căruia s-a reţinut efectuarea unor cheltuieli în valoare de 59.240,16 RON, fără respectarea regulilor de eligibilitate şi a cerinţelor unei bune gestiuni financiare.

Recurenta a redat aspectele consemnate în procesul-verbal sub acest aspect, inclusiv prevederile legale nerespectate şi anume: art. 4 din Contractul de finanţare x, art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006, art. 172a, literele (c) şi (f) din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii Europene, pct. 4.3.1 Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor din Ghidul solicitantului Condiţii generale 2009, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1389 din 22 iunie 2009, art. 1 alin. (4) lit. d), art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007.

A făcut referire la: obiectivul proiectului, parteneriatul în cadrul proiectului, activităţile eligibile ale proiectului, rezultatele anticipate şi resursele alocate pentru implementarea proiectului şi a susţinut că echipa de control a respins de la rambursare sume aferente unor activităţi prevăzute în cererea de finanţare aprobată, apreciind că, în acest mod, i s-a imputat tocmai faptul că a respectat cererea de finanţare aprobată de autoritatea de management, pe motiv că aceasta a fost în mod eronat acceptată la finanţare.

În ceea ce priveşte neeligibilitatea anumitor cheltuieli, recurenta-reclamantă consideră că este vorba despre o interpretare eronată a echipei de control cu privire la Ghidul solicitantului - Condiţii specifice, iar argumentaţia din procesul-verbal de control se bazează pe afirmaţii inexacte şi incorecte, în sensul că activităţile de organizare de conferinţe şi seminarii sunt eligibile doar ca forme de pregătire şi formare profesională, deducându-se în acest mod că participanţii admişi sunt doar cadrele didactice cuprinse în grupul ţintă pentru activităţile de formare, în condiţiile în care Ghidul solicitantului are două obiective specifice distincte, şi anume: formarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic din sistemul de învăţământ prin participarea periodică la programe de formare de calitate şi îmbunătăţirea managementului şi calităţii programelor de formare iniţială, de formare continuă şi perfecţionarea obligatorie pentru personalul didactic din învăţământ. Cele două obiective pot fi atinse prin derularea activităţilor eligibile menţionate la pct. 3.2.1. - Activităţi eligibile.

Susţine că nu se specifică în niciun document - cadru de implementare că activităţile de organizare de conferinţe şi seminarii ştiinţifice sunt destinate exclusiv activităţilor de formare. Apreciază că acestea pot fi dedicate şi îmbunătăţirii programelor de formare iniţială, de formare continuă şi perfecţionare obligatorie pentru personalul didactic din învăţământ, aceste aspecte fiind detaliate cu multă claritate în cererea de finanţare. Organizarea acestor conferinţe şi seminarii ştiinţifice sunt în perfectă corelaţie cu primul obiectiv specific declarat în cadrul acestui proiect.

Precizează că dezvoltarea unei curricule universitare sau a oricărei programe de formare nu poate fi realizată decât printr-o consultare a specialiştilor din domeniu şi a studenţilor/masteranzilor/doctoranzilor, iar organizarea unor conferinţe cu participarea exclusivă a cadrelor didactice ar fi fost un demers lipsit de substanţă şi ar fi condus la ideea unei proaste gestiuni financiare.

Recurenta-reclamantă arată că decontarea serviciilor de catering pentru 18 persoane s-a încadrat în limita de 20 de persoane, menţionată în justificarea bugetului aferent cererii de finanţare, modificată prin actul adiţional nr. x, cu respectarea regulilor de eligibilitate şi a cerinţelor unei bune gestiuni financiare.

Mai arată că nu este vorba despre o gravă eroare sistemică la nivelul procesului de evaluare a propunerilor de proiecte şi nu există niciun conflict real între Ghidul solicitantului - Condiţii specifice DMI 3.1. şi aspectele individuale de implementare ale prezentului proiect, ci doar de o înţelegere eronată a aspectelor tehnice prevăzute în cadrul de implementare POSDRU de către echipa de control.

În consecinţă, consideră că aceste conferinţe şi seminarii ştiinţifice au fost organizate în scopul dezvoltării curriculei profesionale prevăzute ca indicator în cererea de finanţare, în strânsă concordanţă cu primul obiectiv specific asumat în acest proiect şi se încadrează în cadrul de reglementare POS DRU DMI 3.1., ca instrumente de dezvoltare a programelor profesionale.

Au fost redate şi constatările din procesul-verbal referitoare la grupul ţintă al proiectului şi s-a precizat că la evenimentele ce fac obiectul constatărilor din procesul-verbal au participat cadre didactice, medici dentişti, specialişti sau primari, cercetători, studenţi/doctoranzi, astfel cum s-a aprobat la finanţare, iar tematica conferinţelor o constituie aspectele educaţionale implicate în elaborarea curriculelor postuniversitare, dezvoltând metode competitive de predare şi teme de avangardă din domeniul reabilitării orale. Cât priveşte Activitatea 3.4. Organizarea de seminarii ştiinţifice, tematica seminariilor o constituie noutăţile din domeniul medicinei orale.

Organismul intermediar nu a transmis grilele de evaluare a proiectului şi niciun document care să prezinte inadvertenţe între cererea de finanţare şi specificaţiile Ghidului solicitantului - Condiţii specifice, validând integral suma cerută spre decontare în cadrul cererii de rambursare nr. x pentru organizarea acestor evenimente şi pentru evenimente similare în cadrul cererilor de rambursare nr. x, respectiv 1.

A mai arătat recurenta că seminariile ştiinţifice şi conferinţele au fost evenimente deschise la care au fost invitate personalităţi de marcă în domeniu, iar participarea strictă la nivelul grupului ţintă de 20 de persoane şi a membrilor echipei proiectului ar fi limitat accesul grupului ţintă la informaţii prezentate de echipa de formare.

Referitor la efectuarea unor cheltuieli fără respectarea regulilor de eligibilitate, recurenta-reclamantă arată că în cererea de finanţare iniţială nu exista nicio detaliere a echipamentelor de tip FEDR ce vor fi achiziţionate, dar în cadrul Actului adiţional nr. x din 29 martie 2012 s-a detaliat secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare", această poziţie fiind descrisă în mod prescurtat "server şi back-up", considerând ca se subînţelege în termeni tehnici că este vorba despre un "server dentar-scanner" şi un "server de stocare şi back-up", care funcţionează ca un tot unitar (sistem). Astfel, în Fişa de date a documentaţiei de atribuire nr. x din 29 noiembrie 2011 pentru infrastructură comunicaţii, au fost menţionate detaliat la punctul II.1.5) - Descrierea succintă a contractului - cele două componente: la punctul 2.1 sistem de calcul de tip server de stocare şi back-up - 1 buc. şi la punctul 3.1 server dentar-scanner - 1 buc., pentru a nu crea neclarităţi potenţialilor ofertanţi. Aşa cum s-a reţinut în Procesul-verbal, în Fişa de date a documentaţiei de atribuire nr. x din 29 noiembrie 2011, pentru infrastructura comunicaţii, existentă la dosarul de achiziţie, a fost menţionat la punctul II.1.5) - Descrierea succintă a contractului:

"router, switch, modul înregistrare, terminal videoconferinţă, servere, soft specializat medical". De asemenea, în caietul de sarcini a fost solicitat la punctul 2.1 sistem de calcul de tip server de stocare şi back-up - 1 buc. şi la punctul 3.1 server dentar-scanner - 1 buc.

Potrivit prevederilor Contractului de finanţare - Act adiţional 3:

"se achiziţionează echipamente specifice - servere şi back-up, echipamente IT pentru comunicaţii şi licenţe, aplicaţii procesare imagini pentru îmbunătăţirea sistemului de telemedicină - 1 robodent, 1 arc facial, 1 axiografie computerizată (pentru îmbunătăţirea procesului de predare cu cazuri practice)".

Conform prevederilor legale în vigoare la momentul reluării procedurii de achiziţie pentru infrastructura de comunicaţii, având în vedere Lista achiziţiilor planificate pentru anul 2012 şi Nota justificativă x din 24 ianuarie 2014 privind alegerea procedurii, autoritatea contractantă şi-a justificat alegerea procedurii de cerere de oferte.

Referitor la achiziţia serviciilor de audit financiar, recurenta-reclamantă susţine că, potrivit prevederilor fiscale, cât timp prestatorul face dovada înregistrării fiscale în scopuri de TVA şi emite documente financiar-contabile în care se individualizează cota TVA, nu se poate pretinde că această sumă nu se datorează. Mai mult, potrivit O.U.G. nr. 34/2006, atât estimarea valorii la debutul procedurii, cât şi garanţia de bună execuţie sunt sume care se raportează la valoarea fără TVA.

În ceea ce priveşte declararea ca neeligibilă a contravalorii TVA stabilită prin Procesul-verbal de constatare, consideră că trebuie avut în vedere cadrul legislativ financiar şi fiscal imperativ şi că se impune anularea declarării ca neeligibile a sumelor constituind TVA pentru serviciile de audit decontate.

4. Apărările intimatului-pârât

Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prima critică formulată de recurentă vizează respingerea probei cu expertiza tehnică având următoarele obiective:

- dacă cheltuielile efectuate în sumă de 183.452,08 RON au respectat regulile de eligibilitate şi cerinţele unei bune gestiuni financiare;

- dacă s-au achiziţionat echipamente care nu se regăseau în cererea de finanţare;

- dacă cheltuielile astfel angajate au încălcat prevederile aplicabile proiectelor POSDRU şi în bugetul contractului de finanţare, dacă s-a respectat principiul încadrării cheltuielilor pe acţiunile proiectului;

- să stabilească expertul dacă cheltuielile au fost angajate cu respectarea eficienţei unui management al proiectului şi financiar corect.

Susţine recurenta că prin neadmiterea acestei probe prima instanţă i-a încălcat dreptul la apărare, respingând acţiunea doar în baza înscrisurilor de la dosar, deşi anumite aspecte criticate prin acţiune vizau chestiuni tehnice de specialitate.

Cu privire la această critică, instanţa de recurs reţine, pe de o parte, că ea nu poate fi subsumată motivului de casare invocat, respectiv cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci se încadrează în motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care vizează situaţia în care prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Acest motiv de casare are în vedere neregularităţi procedurale, altele decât cele prevăzute la alin. (1)-(4), precum şi nerespectarea unor principii fundamentale care guvernează desfăşurarea procesului civil, în speţă, principiul dreptului la apărare a cărui încălcare s-a invocat prin cererea de recurs.

Pe de altă parte, critica este nefondată, în mod corect prima instanţă respingând această probă cu motivarea cuprinsă în încheierea de şedinţă de la termenul de judecată la care s-a pronunţat asupra acestei probe.

Este adevărat că anumite aspecte criticate prin acţiune vizau chestiuni tehnice de specialitate dar, lecturând obiectivele expertizei propuse de reclamantă, se constată că acestea nu vizează chestiuni tehnice pentru a căror lămurire să fie necesară părerea unui specialist, potrivit art. 330 alin. (1) C. proc. civ., ci aspecte referitoare la respectarea regulilor de eligibilitate, a cerinţelor unei bune gestiuni financiare, a eficienţei unui management al proiectului şi financiar corect, aspecte asupra cărora instanţa se poate pronunţa în urma analizării actelor administrative contestate şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestora.

Referitor la susţinerea din acţiune conform căreia se subînţelege în termeni tehnici faptul că în cazul "server şi back-up" este vorba despre un "server dentar-scanner" şi un "server de stocare şi back-up", care funcţionează ca un tot unitar (sistem), Înalta Curte reţine că aceasta are în vedere chestiuni tehnice de specialitate, dar reclamanta nu a formulat un obiectiv al expertizei tehnice propuse ca probă, care să verifice din punct de vedere tehnic cele afirmate, care să lămurească respectivele chestiuni, ci s-a limitat la a solicita expertului să răspundă dacă s-au achiziţionat echipamente care nu se regăseau în cererea de finanţare. Or, nu se poate considera că un asemenea obiectiv presupune efectuarea unor verificări tehnice de specialitate, formularea unui răspuns implicând examinarea documentaţiei depuse la dosar.

În consecinţă, prima critică menţionată în cererea de recurs nu poate fi reţinută.

Cea de-a doua critică are în vedere nepronunţarea instanţei de fond asupra excepţiei de conexitate invocate în raport cu Dosarul nr. x/2015, critică de asemenea nefondată, în condiţiile în care la termenul de judecată din 13 octombrie 2015 instanţa de fond a menţionat în încheierea de şedinţă, cu privire la excepţia conexităţii invocate de reclamantă, că între cauza care formează obiectul Dosarului nr. x/2015 şi cea de faţă nu există o legătură care să justifice judecata în acelaşi dosar, având în vedere conţinutul actelor administrative contestate în cele două cauze. În consecinţă, instanţa de fond a respins excepţia conexităţii.

Referitor la susţinerile recurentei care vizează fondul cauzei, Înalta Curte constată că nu este vorba despre formularea unor critici de nelegalitate cu privire la sentinţa recurată, ci despre o reluare fidelă a motivelor de fapt şi de drept din cererea de chemare în judecată. Din compararea susţinerilor din cererea de chemare în judecată cu cele din cererea de recurs se reţine că acestea sunt identice, recurenta nefăcând altceva decât să reitereze argumentele pentru care a solicitat primei instanţe anularea actelor administrative contestate.

Din considerentele sentinţei recurate rezultă că instanţa de fond a analizat aceste argumente pronunţându-se asupra legalităţii şi temeiniciei actelor administrative contestate.

Astfel, a reţinut că reclamanta este Beneficiar al Proiectului x, "Centru de formare specialişti şi resurse în reabilitare orală", proiect depus în cadrul cererii de propuneri de proiecte nr. x "Profesionişti în educaţie şi formare", Axa Prioritară 1 - "Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere", domeniul major de intervenţie 1.3., "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare".

Conform Ghidului solicitantului, DMI 1.3. "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare" are două obiective specifice: formarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic din sistemul de învăţământ prin participarea periodică la programe de formare de calitate şi îmbunătăţirea managementului şi calităţii programelor de formare iniţială, de formare continuă şi perfecţionarea obligatorie pentru personalul didactic din învăţământ".

Pentru implementarea Proiectului a fost încheiat Contractul nr. x din 29 decembrie 2010 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU, iar cererea de finanţare depusă de Beneficiar constituie Anexa 1 a contractului (art. 1 alin. (3) din contract).

Conform art. 1 alin. (4), "Beneficiarul (...) se angajează să implementeze Proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în prezentul contract, cu instrucţiunile emise de AMPOSDRU şi cu legislaţia comunitară şi naţională".

Conform art. 4 din contract, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007, Ordinul comun al MMFES şi a MFP nr. 3/185/2008, de Ghidul solicitantului, de prezentul contract, de instrucţiunile emise de AMPOSDRU precum şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile".

Conform cererii de finanţare, printre activităţile eligibile ale proiectului se numără: GA 1. Dezvoltarea curriculumului inovativ în reabilitare orală; GA 2. Formarea/dezvoltarea unei reţele de formare în medicina dentară; GA 3. Formare specialişti; GA 4. Informare şi publicitate; GA 5. Managementul proiectului.

În cererea de finanţare, la "Activităţi eligibile ale proiectului", s-a consemnat: la pct. 3.3 - "Organizare de conferinţe ştiinţifice":

"Participanţi: cadre didactice universitare, medici dentişti, cercetători, studenţi, masteranzi, doctoranzi" iar la pct. 3.4 - "Organizare de seminarii ştiinţifice":

"Participanţi: medici dentişti, specialişti sau primari, cercetători, studenţi/doctoranzi".

Curtea a reţinut că subpunctele 3.3 şi 3.4 fac parte din Pct. GA 3 din "Activităţile eligibile ale proiectului", care se referă la Formare specialişti. Celelalte subpuncte, 3.1. şi 3.2, stabilesc "Selecţia grupului ţintă", respectiv "Formare formatori" şi "Formare specialişti".

Argumentele susţinute de reclamantă prin acţiune se raportează la punctul GA 1 din "Activităţile eligibile ale proiectului", şi anume "Dezvoltarea curriculumului inovativ în reabilitarea orală", cu subpunctele 1.1. Realizare analiză "Reabilitare orală în România vs reabilitarea orală în Europa" 1.2. Realizare studii în vederea conturării curriculumului în reabilitare orală; 1.3. Elaborarea şi dezvoltarea curriculumului; 1.4., Acreditarea programelor de formare. Din prevederile cererii de finanţare nu rezultă că în vederea îndeplinirii obiectivului specific "crearea unui curriculum în domeniul reabilitării orale, în cadrul căruia aspectele practice individualizate deţin o pondere importantă, în strânsă legătură cu cercetarea din domeniu", sunt prevăzute respectivele conferinţe şi seminarii ştiinţifice. Acestea sunt menţionate la GA3, Formare specialişti.

Or, obiectivul proiectului este "crearea unui sistem de formare pentru dezvoltarea competenţelor personalului din învăţământul superior din domeniul medicinii dentare, prin participarea la programe de formare şi perfecţionare şi acces la cele mai noi tehnologii inovative şi informaţii în domenii specifice".

Iar potrivit subpunctului 3.1., grupurile ţintă sunt formatorii - pentru FPC şi educaţie şi formare profesională iniţială, respectiv specialiştii care sunt formaţi cu sprijinul echipei de formatori create - cadre didactice/personal didactic din învăţământul superior.

Nici prevederile din cererea de finanţare nu confirmă punctul de vedere exprimat de reclamantă. Astfel, la "rezultate anticipate", se menţionează organizarea de manifestări ştiinţifice - seminarii şi conferinţe ştiinţifice - "în vederea creşterii vizibilităţii domeniului reabilitări orale (Obiectivul 6)" şi nu pentru îndeplinirea Obiectivului specific nr. 2 menţionat la capitolul "Descriere proiect"- "crearea unui curiculum în domeniul reabilitării orale".

Tematica conferinţelor:

"aspectele educaţionale implicate în elaborarea curriculelor postuniversitare, dezvoltând metode competitive de predare, precum şi teme de avangardă din domeniul reabilitării orale" nu îndreptăţeşte concluzia pe care o propune reclamanta, această tematică referindu-se la aspecte educaţionale implicate în elaborarea curriculelor, şi nu la "consultarea specialiştilor din domeniu şi a studenţilor/masteranzilor/doctoranzilor", astfel cum arată reclamanta în acţiune.

Modificările aduse prin actul adiţional nr. x nu susţin interpretarea pe care o invocă reclamanta.

Conform Secţiunii 2 "Contextul proiectului", membrii grupului ţintă vor fi antrenaţi în activitatea GA.1. Dezvoltare a curriculumului inovativ în reabilitare orală, activităţi care "se vor concretiza în realizarea studiilor în vederea conturării curriculumului reabilitării orale (Activitatea 1.2.)", respectiv în elaborarea şi dezvoltarea curriculumului (activitatea 1.3).

În ce priveşte participarea la seminarii/conferinţe, se menţionează scopul promovării noilor informaţii în domeniul reabilitării orale şi realizarea schimbului de experienţă cu profesori/practicieni/specialişti.

În ce priveşte "schimbul de experienţă cu profesori/practicieni, specialişti", Curtea a constatat că în cererea de finanţare această activitate este menţionată la pct. 3.5.- "Schimb de experienţă şi bune practici internaţionale, prin desfăşurarea de vizite în străinătate", participanţi fiind membrii grupului ţintă.

Conform Secţiunii "Sustenabilitatea proiectului", varianta actualizată conform act adiţional nr. x, "Conferinţele şi seminariile organizate prin proiect sunt evenimente deschise, cu participarea naţională şi internaţională." "Membrii echipei de proiect şi membrii grupului ţintă vor prezenta experienţa acumulată până la momentul respectiv în proiect în domeniul reabilitării orale şi cum anume se doreşte revoluţionarea acestui sistem în România, transmiţând bune practici şi experienţă în domeniul reabilitării orale."

Nu se poate reţine însă că activităţile referitoare la transmiterea bunelor practici, promovarea noilor informaţii, se numără printre cele eligibile, faţă de prevederile art. 4 din contract, "Cheltuielile angajate pe perioada de implementare a proiectului sunt eligibile în condiţiile stabilite de: H.G. nr. 759/2007, Ordinul comun al MMFES şi a MFP nr. 3/185/2008, de Ghidul solicitantului, de prezentul contract, de instrucţiunile emise de AMPOSDRU precum şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile".

Faptul că în cererea de finanţare, parte componentă a contractului, este menţionat, în descrierea activităţilor de organizare conferinţe şi seminarii ştiinţifice, scopul promovării noilor informaţii în domeniul reabilitării orale şi al transmiterii de bune practici şi experienţă în domeniul reabilitării orale, nu este suficient pentru constatarea eligibilităţii cheltuielilor, în condiţiile în care, din interpretarea sistematică a prevederilor din cererea de finanţare se deduce că respectivele activităţi - organizare de conferinţe şi seminarii ştiinţifice - sunt organizate în cadrul activităţii de "Formare specialişti", iar în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, "modalităţile de furnizare a formării se pot materializa sub formă de conferinţe, seminarii (...)", în îndeplinirea obiectivelor operaţionale ale Domeniului Major de Intervenţie 1.3.

Din cererea de finanţare nu rezultă că activitatea de organizare a conferinţelor şi seminariilor ştiinţifice se circumscrie, pe lângă scopul de furnizare a formării, celui de "diseminare a proiectului viitoarei curricule şi atragerii de membrii în grupul ţintă".

Curtea nu a reţinut argumentele reclamantei care se referă la participarea la conferinţa ştiinţifică "Premisele implicării centrului de formare specialişti şi resurse umane în reabilitarea orală în performanţa medicală" desfăşurată la Iaşi în 18 aprilie 2012, a persoanelor "care ulterior au fost selectate în cadrul atât a grupului ţintă FORMATORI cât şi din grupul ţintă SPECIALIŞTI", în condiţiile în care nu s-a făcut dovada că respectivele persoane aveau calitatea de membri ai grupurilor ţintă la acel moment.

Aceleaşi sunt considerentele şi în ce priveşte participanţii la seminarul din 1 martie 2012 - Seminar ştiinţific "Reabilitare Orală de la A la Z".

Curtea a apreciat că nu pot fi avute în vedere susţinerile reclamantei, faţă de prevederile contractuale şi cadrul legal de acordare a finanţării nerambursabile, că "participarea strictă la nivelul grupului ţintă de 20 de persoane (10 pentru fiecare centru universitar) şi a membrilor echipei proiectului ar fi limitat accesul grupului ţintă la informaţii prezentate de echipa de formare, valoarea procesului de formare fiind astfel limitat".

În ce priveşte decontarea serviciilor de catering pentru cursul de formatori desfăşurat în perioada 21 ianuarie - 28 februarie 2013 la Iaşi, autoritatea pârâtă a avut în vedere faptul că potrivit cererii de finanţare, grupul ţintă I era de 20 de persoane (10 pentru fiecare centru universitar partener român), iar reclamanta a înregistrat în grupul ţintă 28 de persoane.

Ca urmare, pârâta a constatat că nu sunt eligibile cheltuielile cu participanţii care nu au fost prevăzute în cererea de finanţare, respectiv opt persoane, suma de 5.974 RON fiind aferentă acestor opt persoane.

Argumentele reclamantei în sensul că s-a încadrat în limita de 20 de persoane menţionată în justificarea bugetului aferent cererii de finanţare modificată prin actul adiţional nr. x nu au fost reţinute, nefiind dovedite.

Cu privire la achiziţionarea unui echipament care, potrivit procesului-verbal contestat, nu era prevăzut în cererea de finanţare: server dentar-scanner, Curtea a reţinut că în cererea de finanţare modificată prin Actul adiţional nr. x/2012 la secţiunea "justificarea bugetului cererii de finanţare" se menţionează că beneficiarul va achiziţiona un singur server: server şi back up.

Argumentele reclamantei în sensul că prin noţiunile "server şi back up" folosite în cererea de finanţare, modificată prin Actul adiţional nr. x/2012 la secţiunea "Justificarea bugetului cererii de finanţare", se înţelege "un server dentar - scanner şi un server de stocare şi back up" nu au fost reţinute, nefiind fundamentate pe vreun considerent obiectiv. Susţinerile reclamantei în sensul că cele două echipamente ar funcţiona ca un tot unitar (sistem) nu sunt sprijinite de argumente de ordin tehnic.

În cererea de finanţare iniţială, la capitolul "resurse alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului" nu este menţionat un server dentar sau un scanner dentar. Împrejurarea că în cadrul secţiunii "Rezultate anticipate" se menţionează "servere şi back up" nu este suficientă.

În cererea de finanţare modificată prin Actul adiţional nr. x/2012 la secţiunea "resurse alocate şi achiziţii de bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru implementarea proiectului" nu este menţionat un server dentar, în schimb, este menţionat un laser dentar, în cadrul echipamentelor ce oferă imagini de reconstrucţie (alături de robodent, arc facial şi axiografie computerizată, echipamente care figurau şi în cererea iniţială). În capitolul "Justificarea bugetului cererii de finanţare" se menţionează că beneficiarul va achiziţiona un server şi back up, dar şi un laser.

Deşi reclamanta nu a formulat critici concrete, aceasta a subliniat în cuprinsul acţiunii acest echipament, instanţa analizând posibilitatea ca între cele două noţiuni - laser dentar, pe de o parte, şi server/scanner dentar, pe de altă parte, să fie echivalenţă. În caietul de sarcini, în capitolul "Reconstrucţie dentară", echipamentul "server dentar" este descris astfel - permite scanare completă, include: software scanare, placă de calibrare din fibră de carbon, inel de referinţă, suport avansat pentru model, 2 suporţi pentru modele multiple.

Din menţiunile caietului de sarcini nu rezultă o echivalenţă între cele două categorii de echipamente, Curtea reţinând că server dentar sau scanner dentar nu figurează în cererea de finanţare.

Înalta Curte constată că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici cu privire la aceste argumentele de drept avute în vedere de instanţa de fond la pronunţarea soluţiei a cărei legalitate este supusă controlului instanţei de recurs.

Faptul că recurenta îşi exprimă dezacordul cu privire la soluţia primei instanţe prin reluarea susţinerilor din cererea de chemare în judecată nu înseamnă că prezintă în cuprinsul cererii de recurs motive de nelegalitate dintre cele prevăzute expres şi limitativ de disp. art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte subliniază că recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia se poate solicita instanţei de control judiciar, în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, reformarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond sau de instanţa de apel în anumite cazuri prevăzute de lege.

Conform prevederilor legale în vigoare, recursul nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalităţii hotărârii atacate, respectiv al concordanţei acesteia cu dispoziţiile legii materiale şi procesuale aplicabile. Astfel, motivele de recurs vizează numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Prin urmare, în soluţionarea căii de atac a recursului, instanţa nu poate proceda la o reanalizare a susţinerilor din cererea de chemare în judecată, ci numai la examinarea motivelor de nelegalitate care trebuie menţionate în cererea de recurs, în conformitate cu disp. art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care stabilesc că cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

În condiţiile în care recurenta nu a formulat critici de nelegalitate la adresa sentinţei recurate, cu privire la soluţia dată pe fondul litigiului, singurele critici vizând, aşa cum s-a arătat, respingerea probei cu expertiză şi nepronunţarea asupra excepţiei conexităţii, critici nefondate, potrivit considerentelor deja expuse, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa este legală, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurenta reclamantă, şi nici cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în care se încadrează critica privind respingerea probei cu expertiză, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa Iaşi" împotriva Sentinţei civile nr. 1250 din 12 aprilie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.

GGC - LM