Eligibility of military pensioners for creators' allowance under Law 8/2006 following reclassification to state military pension system

Şedinţa publică din data de 15 mai 2019

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă sub nr. x/2016 din data de 01.02.2016 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N. a solicitat anularea Deciziei nr. 30858/05.01.2016 emisă de pârâtă, fără cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 184 din data de 14.04.2016 Tribunalul Vrancea, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale invocată prin întâmpinare şi a dispus declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

La data de 22.04.2016, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 162 din data de 23.06.2016 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, având ca obiect anulare act administrativ şi în consecinţă: A anulat Decizia nr. 30858/05.01.2016 emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială privind încetarea plăţii către reclamant a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 şi a repus reclamantul în drepturile avute anterior emiterii deciziei în sensul obligării pârâtei la reluarea plăţii respectivei indemnizaţii.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 162 din data de 23.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

I. Prin cererea de recurs se arată că, deşi instanţa de fond a reţinut în mod corect că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, au fost abrogate dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 care prevedeau includerea pensiilor militare… în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, că potrivit art. 1 din Legea nr. 223/2015:

"Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale", iar în conformitate cu dispoziţiile art. 109 alin. (1) din acelaşi act normativ, pensiile militarilor...devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi…, în mod greşit a apreciat că "nu rezultă însă din nicio dispoziţie a legii precitate anularea drepturilor prevăzute de Legea nr. 8/2006 pentru pensionarii militari.

Dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 prevede, în mod expres, că "prezenta lege reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică".

Or, prin efectul Legii nr. 223/2015, începând cu data de 01.01.2016, pensia reclamantului nu a mai făcut parte din sistemul public de pensii, revenind în categoria pensiilor militare de stat, aşa cum au fost anterior apariţiei Legii nr. 119/2010 şi O.U.G. nr. 1/2011. Acordarea îndemnizaţiei prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 fiind condiţionată de calitatea de pensionar în sistemul public de pensii, iar intimatul-reclamant nemaifiind beneficiarul unei pensii din sistemul public, nu mai putea beneficia de respectiva indemnizaţie după data de 01.01.2016.

II. Instanţa de fond nu a observat că încetarea plăţii indemnizaţiei către intimatul-reclamant a fost dispusă nu ca urmare a modificării vreunei dispoziţii a Legii nr. 8/2006, ci ca efect al Legii nr. 223/2015, act normativ potrivit căruia pensia acestuia a devenit pensie militară de stat, categorie care nu se numără, până la modificarea adusă prin Legea nr. 83/2016, printre beneficiarii Legii nr. 8/2006.

III. În mod eronat a considerat instanţa de fond că cele două situaţii de încetare a plăţii indemnizaţiei, prevăzute de art. 6 din Legea nr. 8/2006, respectiv decesul beneficiarului şi pierderea calităţii de membru al uniunilor de creatori legal constituite, sunt limitativ prevăzute de lege. Chiar dacă nu este prevăzută în mod expres de textul de lege menţionat, apreciază că nu poate fi exclusă drept cauză a încetării plăţii indemnizaţiei, situaţia în care beneficiarul nu mai face parte din categoria pensionarilor din sistemul public de pensii, această condiţie fiind înscrisă chiar în art. 1 din actul normativ.

IV. Prima instanţă afirmă că interpretarea Casei Naţionale de Pensii Publice referitoare la dispoziţiile Legii nr. 8/2006 adaugă la lege, însă nu precizează în ce anume constă pretinsa adăugare la lege. După cum se ştie, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată, în prezent fiind în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. La data de 01.01.2016 a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, act normativ care la art. 109 alin. (1) prevede că pensiile militarilor, cum este şi cea a reclamantului, devin pensii militare de stat, şi a confirmat faptul că, începând cu 01.01.2016 indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 nu mai poate fi acordată pensionarilor care fac parte din sistemul pensiilor militare de stat.

V. În mod greşit instanţa de fond consideră relevant în motivarea soluţiei faptul că, recent prin Legea nr. 83/2016 au fost completate dispoziţiile Legii nr. 8/2006 cu art. 91 potrivit căruia dispoziţiile acestei legi se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale.

Contrar susţinerilor primei instanţe, intervenţia legiuitorului şi modificarea Legii nr. 8/2006 în sensul arătat, demonstrează faptul că Legea nr. 8/2006, în forma avută până la data completării prin Legea nr. 83/2016, nu dădea dreptul la acordarea indemnizaţiei pensionarilor ale căror pensii deveniseră, după intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensii militare de stat.

Interpretarea propusă de instanţa de fond presupune că intimatul-reclamant ar beneficia de indemnizaţie, atât în temeiul art. 1 din Legea nr. 8/2006, cât şi potrivit art. 91, ceea ce contravine art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările şi completărire ulterioare, potrivit cărora "În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative".

Deşi în forma iniţială, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2006 nu conţinea dispoziţii referitoare la problematica în discuţie, pe parcursul procedurii parlamentare s-a propus completgarea proiectului, prin formularea unui amendament în acest sens, fapt ce rezultă din Rapoartele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor nr. 4c-7/901 din 14 martie 2016 şi nr. 4c-7/323 din 31 martie 2016.

Conform motivării amendamentuli, se poate observa că autoritatea legiuitoare a constatat următoarele:

"Începând cu data de 01.01.2011, pensionarii militari, membri ai uniunilor [..] au beneficiat de indemnizaţia prevăzută la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 8/2006, aceştia fiind cuprinşi în sistemul public de pensii, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în temeiul căreia li s-a deschis dreptul de a beneficia de indemnizaţia stabilită prin Legea nr. 8/2006".

"Începând cu data de 01.01.2016, cânde a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015, pensionarii militari în discuţie nu mai beneficiază de prevederile Legii nr. 8/2006".

Din cele expuse mai sus rezultă în mod evident că, în situaţia în care pensionarii militari ar fi fost îndreptăţiţi la plata indemnizaţiei prevăzute de art. 1 din Legea nr. 8/2006 şi anterior adoptării Legii nr. 83/2016, aşa cum reţine Curtea de Apel Galaţi în motivarea sentinţei civile, legiuitorul nu ar mai fi considerat necesar demersul legislativ în discuţie.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 15 mai 2019.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-reclamant, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 30858/05.01.2016 emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N.

Instanţa de fond a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, având ca obiect anulare act administrativ şi în consecinţă: a anulat Decizia nr. 30858/05.01.2016 emisă de pârâta Casa de Pensii Sectorială privind încetarea plăţii către reclamant a indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006 şi a repus reclamantul în drepturile avute anterior emiterii deciziei în sensul obligării pârâtei la reluarea plăţii respectivei indemnizaţii.

Prin criticile de recurs formulate, recurenta-pârâtă arată că instanţa de fond a dat o interpretare eronată dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 care prevedeau includerea pensiilor militare… în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Faptul că prin art. 124 din Legea nr. 223/2015 (intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2016) au fost abrogate dispoziţiile art. 1 lit. a) şi b), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, nu poate fi interpretat în sensul că dispoziţiile Legii nr. 8/2006 nu se mai aplică beneficiarilor acestei legi.

Dispoziţiile Legii nr. 8/2006 reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficiul pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, iar art. 2 din acelaşi act normativ stipuleză în mod expres că:

"Beneficiază de dispoziţiile prezentei legi persoanele care au calitatea de membru al uniunilor de creatori prevăzute la art. 1 alin. (1), potrivit statutelor acestora".

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarul acestei indemnizaţii sunt următoarele:

- să fie pensionar al sistemului public de pensii;

- să fie membru al uniunii de creatori legal constituite.

Înalta Curte constată că prima condiţie a fost dovedită cu decizia de pensionare nr. x din data de 14.12.1998, având în vedere că pensia militară de stat face parte din sistemul public de pensii, esenţială nefiind problema contributivităţii ci faptul că şi aceste pensii sunt suportate din bugetul de stat, opozabilă noţiunii de sistem public de pensii fiind numai pensia privată facultativă, ce nu face parte din sfera de interes a Legii nr. 8/2006.

De asemenea, şi cea de-a doua condiţie a fost dovedită cu adeverinţa nr. x/29.10.2013, emisă de Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, din care rezultă că intimatul-reclamant are calitatea de membru.

Dând eficienţă dispoziţiilor Legii nr. 8/2006, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a emis Decizia nr. 30858 din data de 22.01.2014 prin care a stabilit, începând cu data de 01.01.2014, în favoarea intimatului-reclamnant o indemnizaţie lunară de 1230 RON.

Prin Decizia nr. 30858 din data de 05.01.2016 Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a dispus încetarea plăţii indemnizaţiei acordate în baza Deciziei nr. 30858 din data de 22.01.2014.

Această ultimă decizie a fost emisă pe considerentul că începând cu luna ianuarie 2016 a încetat calitatea de pensionar în sistemul public de pensii a beneficiarului acesteia, fiind aplicate prevederile Legii nr. 223/2015 în temeiul cărora intimatul-reclamant a devenit pensionar al sistemului pensiilor militare de stat şi pe cale de consecinţă a fost eliminat de la beneficiul Legii nr. 8/2006 în temeiul căreia a primit indemnizaţia lunară descrisă la art. 1 din acest axct normativ.

Cu privire la încetarea plăţii dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 8/2006 menţionează că:

"plata indemnizaţiei încetează începând cu luna următoare celei în care beneficiarul a decedat sau în cazul pierderii calităţii de membru, pe baza comunicării efectuate în acest sens de conducerea persoanei juridice prevăzute la art. 1 alin. (1)".

În raport de aceste dispoziţii, cauzele care pot conduce la încetarea plăţii constă în lipsa uneia dintre condiţiile de acordare a acesteia cerute de Legea nr. 8/2006: lipsa calităţii de membru al unei uniuni de creatori, lipsa/pierderea statutului de utilitate publică a uniunii de creatori.

Recurenta-pârâtă consideră în mod greşit că, deşi nu este prevăzută în mod expres de textul de lege menţionat, situaţia în care beneficiarul nu mai face parte din categoria pensionarilor din sistemul public de pensii nu poate fi exclusă ca o cauză a încetării plăţii indemnizaţiei.

Or, Înalta Curte constată că atât drepturile de pensie, cât şi indemnizaţia stabilită în favoarea intimatului-reclamant au fost acordate de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, aspect faţă de care nu poate fi primită critica recurentei-pârâte în sensul că în raport de dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 potrivit cărora "pensiile militarilor...devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi…", indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 nu mai poate fi acordată pensioarilor care fac poarte din sistemul pensiilor militare de stat.

Cu privire la motivul de recurs prin care se arată că prima instanţă nu a arătat în concret în ce anume constă pretinsa adăugare la lege a interpretării Casei Naţionale de Pensii Publice, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă face referire la răspunsul trimis cu adresa nr. x din 11.11.2015.

Prin acest răspuns, Casa de Naţională de Pensii Publice a arătat că:

"La data de 01.01.2016 intră în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care reglementează în cadrul art. 109 alin. (1) că pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010, revizuite în baza O.U.G. nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor legii.

Având în vedere că indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este un drept susceptibil de executare continuă condiţionat de calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, apreciem că începând cu data de 01.01.2016 acesta nu mai poate fi acordat pensionarilor care fac parte din sistemul pensiilor militare de stat".

În acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că această interpretare adaugă la lege deoarece prin nicio dispoziţie legală nu s-a dispus în mod concret sistarea indemnizaţiei prevăzute de Legea nr. 8/2006.

Indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 8/2006 este un drept susceptibil de executare continuă, însă nu este condiţionată de calitatea de pensionar al sistemului public de pensii, fiind compatibilă şi cu sistemul pensiilor militare de stat, reglementată special şi separat de reglementarea privind sistemul public de pensii sau sistemul pensiilor militare de stat, fiind un drept dobândit de persoanele care au dobândit calitatea de membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, fiind acordată în justificarea activităţii speciale desfăşurate de aceste persoane în acest domeniu.

La data de 07 mai 2016 a intrat în vigoare Legea nr. 83/2016 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legali constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341, care, astfel cum a recunoscut şi pârâta, a avut drept scop aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 8/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat si alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Intimatul-reclamantul nu a pierdut acest drept, de care a beneficiat începând cu luna septembrie 2012, recunoscut de altfel anterior, de la data de 01 ianuarie 2011, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, privind sistemul public de pensii, şi în continuare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, chiar dacă pârâta a dispus încetarea acestuia în baza deciziei supusă controlului de legalitate, astfel încât nu se poate susţine că se încalcă principiul neretroactivităţii legii şi reclamantul ar trebui să beneficieze de această indemnizaţie începând cu data de 07 mai 2016, această reglementare având menirea de a acoperi o lacună legislativă care a generat modalitatea de interpretare care a generat actul administrativ contestat.

Este evident că dispoziţiile din Legea nr. 83/2016 se vor aplica persoanelor care dobândesc drepturi prevăzute de acest act normativ ulterior intrării în vigoare, însă reclamantul a beneficiat de aceste drepturi de la data de 08 august 2012 şi nu există nicio dispoziţie legală prin care să fie abrogate până la acest moment.

Prin dispoziţiile Legii nr. 83/2016 a fost modificată şi completată Legea nr. 8/2006, fiind introdus, între altele, art. 9 indice 1 conform căruia dispoziţiile legii nr. 8/1996 se aplică în mod corespunzător şi pensionarilor sistemului pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Raportat la prevederile Legii nr. 83/2016 este în afara oricărei îndoieli că legiuitorul a considerat că trebuie remediată situaţia beneficiarilor drepturilor stabilite de Legea nr. 8/2006 şi a dispus adoptarea acestui act normativ în care s-a arătat în mod expres că persoanele ce beneficiază de pensiile militare de stat au calitatea de subiecţi de referinţă ai Legii nr. 8/2006, indiferent de data înscrierii la pensie.

A interpreta altfel, înseamnă a creea o discriminare nefirească între pensionarii care îşi deschid drepturile la pensie ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 83/2016 şi cei cărora li s-a deschid dreptul la pensie anterior şi au primiti indemnizaţii.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, împotriva sentinţei nr. 162 din 23 iunie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2016, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.