Complaint against delay dismissed for non-payment of mandatory 20 RON court fee under Emergency Government Ordinance No. 80/2013

Şedinţa publică din data de 15 mai 2019

Asupra plângerii la contestaţia la tergiversare;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 2 mai 2017 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, dosarul nr. x/2016 având ca obiect recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 39/CA/2017 -PI din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Dosarul a fost repartizat aleatoriu, prin programul Ecris, Completului de filtru nr. 5, care, potrivit dispoziţiilor art. XVII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 raportat la cele ale art. 493 din C. proc. civ., republicat, a procedat la pregătirea dosarului de recurs.

La data de 26.09.2017 prin Serviciul Registratură, recurentul-reclamant a depus la dosar contestaţie privind tergiversarea procesului, pentru soluţionarea căreia a fost fixat, prin Rezoluţia din data de 09.10.2017, termenul de 31 octombrie 2017.

La data de 23.10.2017 recurentul -reclamant a invocat, în scris, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţia României privind dreptul la un proces echitabil şi la dispoziţiile art. 47 (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la o cale de atac eficientă.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017, instanţa legal învestită a respins contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de recurentul - reclamant, admiţând cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 524 alin. (3) din C. proc. civ.

La data de 10 ianuarie 2019, prin Serviciul Registratură al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recurentul-reclamant a depus la dosar o nouă contestaţie privind tergiversarea procesului, întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., instanţa învestită cu soluţionarea acesteia fixând termen pentru judecarea ei la data de 22.01.2019, în Camera de Consiliu, fără citare părţi. Prin aceeaşi rezoluţie i s-a pus în vedere contestatorului - recurent - reclamant să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 Ron, conform art. 11 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

La termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2019 instanţa, constatând că la dosarul cauzei nu a fost restituită dovada comunicării către contestatorul - recurent - reclamant a Adresei emisă de instanţă la data de 23 ianuarie 2019, adresă prin care i se aduce la cunoştinţa obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 Ron, s-a dispus amânarea cauzei şi revenirea cu o nouă adresă către contestator; fixându-se termen în acest sens la data de 19 februarie 2019.

Prin încheierea din 19 februarie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2016 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 39/CA/2017 -PI din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva acestei soluţii, petentul a formulat la data de 9 aprilie 2019 plângere, apreciind că instanţa care a soluţionat contestaţia la tergiversarea procesului nu a putut oferi nicio justificare juridică şi imparţială a termenului de 2 ani şi 11 luni acordat pentru soluţionarea cauzei.

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea plângerii din data de 10 aprilie 2019 s-a dispus emiterea unei adrese către petent prin care i s-a pus în vedere obligativitatea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de RON, stabilită conform dispoziţiilor art. 11 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

Analizând cu prioritate excepţia netimbrării invocată din oficiu, Înalta Curte constată că plângerea formulată de A. nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de lege de a fi timbrată.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 11 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 se taxează cu 20 de RON contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei.

Din actele dosarului rezultă că dispoziţia instanţei i-a fost adusă petentului la cunoştinţă la data de 22 aprilie 2019, în raport de dovada de înmânare aflată la dosarului, sub sancţiunea anulării cererii, iar petentul nu s-a conformat acesteia.

Totodată, se reţine şi că potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acestea se plătesc anticipat, iar în cauză taxa nu a fost achitată nici cu ocazia formulării plângerii şi nici până la termenul de judecată acordat pentru soluţionarea ei.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul 525 din C. proc. civ., coroborat cu art. 11 lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, va anula plângerea, ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează plângerea la contestaţia la tergiversare formulată de A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 19 februarie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016, ca netimbrată.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.