Eligibility of outdoor advertising and map expenses under EU-funded tourism promotion contract deviating from specified locations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 19 mai 2016, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a formulat contestaţie împotriva Adresei nr. x din 29 martie 2016 a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care i s-a comunicat ca s-a respins plângerea prealabilă cu nr. x din 13 ianuarie 2016, formulată de UAT Municipiul Râmnicu Vâlcea.

1.2. Sentinţa instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 172/F-cont din 21 septembrie 2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, contestaţia formulată de reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Regional, având ca obiect contestaţia împotriva Adresei x din 29 martie 2016 emisă de Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. A anulat în parte Adresa nr. x din 29 martie 2016 emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a constatat că suma de 200 RON fără TVA, la care se adaugă TVA în sumă de 48 RON prevăzută în factura fiscală nr. x din 13 ianuarie 2015 emisă de Asocierea A. SRL reprezintă o cheltuială eligibilă, rambursabilă.

1.3 Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs atât reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea cât şi pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management Pentru Programul Operaţional Regional, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.3.1. În recursul declarat reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea arată că în mod greşit instanţa de judecată a respins contestaţia în ceea ce priveşte sumele de bani cuprinse în cele patru facturi reprezentând cheltuieli aferente închirierii unui panou care nu are locaţia specifică din în cererea de finanţare.

Precizează reclamantul că, prestaţiile serviciilor de promovare în cadrul proiectului au respectat întocmai condiţiile din cererea de finanţare şi din Caietul de sarcini, atât în ceea ce priveşte locaţia panourilor, montând afişe pe panourile aflate pe şoseaua spre aeroport şi spre şoseaua pe Râmnicu Vâlcea, cât şi celelalte cerinţe şi anume: dimensiunea panourilor, vizibilitatea sporită a acestora, expunerea faţă-verso şi perioada de expunere.

3.2. Recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. solicitând casarea în parte a hotărârii recurate şi, urmare a rejudecăţii cauzei, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată.

În esenţă., recurentul-pârât arată că instanţa de fond s-a limitat la a constata simpla existenţă a hărţilor turistice, fără însă a cerceta amplasarea sau numărul real al acestora.

În realitate, numărul hărţilor amplasate este de 19 în loc de 20, două dintre planşele foto fiind efectuate în aceiaşi locaţie, diferind doar unghiurile de fotografiere şi anotimpul.

1.4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul - reclamant a supus controlului instanţei de contencios administrativ, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, legalitatea Adresei nr. x din 29 martie 2016, prin care Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a respins contestaţia formulată împotriva Informării nr. x din 16 decembrie 2015, privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x

În fapt, prin Informarea mai sus menţionată, i-a fost comunicat reclamantului faptul că sumele menţionate au fost excluse de la rambursare, fiind considerate cheltuieli neeligibile. Sumele de bani reprezentau " cheltuieli cu realizarea unei hărţi turistice pentru care nu a fost făcută dovada amplasării" şi " cheltuieli cu închirierea unui panou care nu are locaţia specifică din cererea de finanţare, respectiv în incinta aeroportului din Cluj-Napoca (locaţia panoului este la ieşirea din Cluj-Napoca spre Turda) - campaniile 1,2,3 şi 4".

Prima instanţă, soluţionând cauza a admis în parte acţiunea, a anulat în parte adresa contestată şi a reţinut că suma de 200 RON fără tva prevăzută în factura fiscală nr. x din 13 ianuarie 2015 emisă de Asocierea SC A. SRL reprezintă o cheltuială eligibilă rambursabilă. A menţinut în rest actele administrative contestate.

Soluţia instanţei de fond este însuşită şi de instanţa de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente situaţiei de fapt.

Reevaluând materialul probator pentru a răspunde criticilor formulate Înalta Curte reţine următoarele:

Criticile recurentului - reclamant privind menţinerea actelor administrative atacate sub aspectul sumelor: 3642,19 RON şi 874,18 TVA reprezentând cheltuieli cu închirierea unui panou - campania 1 care nu are locaţia specifică din contractul de finanţare; 3642,19 RON şi 874,13 RON TVA reprezentând cheltuieli cu închirierea unui panou publicitar care nu are locaţia specifică din contractul de finanţare - campania 2; 3642 RON şi 874,13 RON reprezentând cheltuieli cu închirierea unui panou care nu are locaţia specifică din contractul de finanţare - campania 3; 3642,19 RON şi 874,13 TVA reprezentând cheltuieli cu închirierea unui panou care nu are locaţia specifică din contractul de finanţare - campania 4 sunt nefondate.

La data de 31 iulie 2012 a fost încheiat contractul de finanţare nr. x, Cod SMIS 29316, între reclamant şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional pentru implementarea Proiectului nr. 29316 intitulat " Promovarea potenţialului turistic ecleziastic la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea".

Conform Adresei IV la contractul de finanţare la punctul B3: Activităţi de promovare a resurselor turistice prezentate prin publicitate outdoor (luna 5 - luna 9 şi luna 17 - luna 21) reclamantul, beneficiar al contractului de finanţare se angajează să monteze afişe pe backlit-uri în oraşul Cluj, astfel: un panou pe şoseaua spre aeroport şi un panou în incinta aeroportului.

Având în vedere că cel de-al doilea panou a fost amplasat, nu în incinta aeroportului Cluj, ci la ieşirea din oraşul Cluj-Napoca spre Turda, reclamantul a încălcat clauzele contractului de finanţare, la a căror respectare s-a angajat.

Este lipsită de relevanţă juridică împrejurarea că prin Caietul de sarcini întocmit de recurentul - reclamant, acesta a solicitat prestatorului serviciilor de promovare în cadrul proiectului, ca un panou să fie montat pe şoseaua spre aeroport şi un alt panou pe şoseaua spre Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, este nerelevant că prestatorul a respectat întocmai condiţiile din caietul de sarcini, în ceea ce priveşte locaţia panourilor cât şi celelalte cerinţe vizând dimensiunea, vizibilitatea sporită, expunerea faţă-verso şi perioada de expunere. Aceste aspecte vizează raporturile contractuale dintre unitatea administrativ-teritorială şi firma executantă, raporturi ulterioare şi subordonate raporturilor juridice rezultate din contractul de finanţare, în concordanţă cu care trebuia încheiat şi contractul subsecvent.

Recurentul - reclamant nu se poate apăra, în justificarea încălcării dispoziţiilor contractului de finanţare, invocând modalitatea defectuoasă în care a întocmit documentaţia pentru implementarea proiectului, finalizată cu încheierea Contractului de servicii de promovare nr. x din 31 octombrie 2013 cu SC A. SRL - SC B. SRL.

Aşadar, în mod judicios a reţinut judecătorul fondului că autoritatea de management a reţinut corect ca fiind neeligibile cheltuielile aferente publicităţii outdoor, prin amplasarea panourilor cuprinse în cele patru facturi fiscale nr. x din 6 august 2014; nr. y din 13 ianuarie 2015, nr. z din 10 martie 2015 şi respectiv nr. xx din 2 iulie 2015, astfel că recursul declarat de reclamant este nefondat.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice- Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, acesta vizează soluţia instanţei de admitere a acţiunii în anulare a actelor administrative doar pentru suma de 200 RON la care se adaugă TVA, suma prevăzută în factura nr. x din 13 ianuarie 2015emisă de Asocierea A. SRL.

Recurentul- pârât susţine că, în legătură cu aceste cheltuieli nu a fost făcută dovada executării obligaţiei, respectiv că din cele 20 de hărţi turistice pe care reclamanta trebuia să le execute şi amplaseze potrivit Anexei IV. Cererea de finanţare la contractul de finanţare nr. x, reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea nu a făcut dovada amplasării unei hărţi.

Din probatoriul administrat în cauză, reiese că reclamantul a amplasat un număr de 20 de hărţi turistice distincte (dosar de fond) astfel încât şi sub acest aspect soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ale art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în cauză nefiind identificate motive de reformare a sentinţei recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de reclamantul Municipiul Râmnicu Vâlcea şi de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional împotriva Sentinţei nr. 172/F-cont din 21 septembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 aprilie 2019.

GGC - LM