Eligibility criteria for young farmer installation: proportionality of total funding recovery for minor compliance defects in prior agricultural experience and livestock inventory

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. x/2015, reclamanta A. Întreprindere Individuală (fostă B. Întreprindere Individuală), în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Fondurilor Rurale a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 02.09.2015, înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 şi a Deciziei nr. x din 16.10.2015, de soluţionare a contestaţiei formulate, solicitând anularea actelor administrative şi totodată suspendarea executării potrivit art. 215 C. proc. fisc. raportat la art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 102 din 15 aprilie 2016, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta A. Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 02.09.2015 înregistrat la AFIR sub nr. x din 03.09.2015 şi Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative înregistrată la AFIR sub nr. x din 16.10.2015.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii din data de 31 martie 2016 şi a Sentinţei nr. 102 din 15 aprilie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi reţinerea cauzei spre rejudecare în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de intimata-reclamantă ca neîntemeiată.

În susţinerea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a reluat pe larg situaţia de fapt, astfel după cum rezultă din actele administrative contestate, precum şi considerentele sentinţei recurate, apreciind că, prin constatarea instanţei de fond potrivit căreia "actul de comodat invocat de pârâtă că a fost încheiat de tatăl reclamantei este doar unul din multitudinea operaţiunilor juridice şi materiale pe care le presupune desfăşurarea unei afaceri, fiind excesiv a se reţine că acest act demonstrează că activitatea în cadrul firmei nu a fost desfăşurată de reclamanta", fără a ţine cont ca îndeplinirea obiectivului proiectului finanţat din PNDR prin FEADR trebuie făcută de beneficiarul însuşi, ci nu de mandatari, a încălcat normele de drept material reprezentate de Legea nr. 554/2004 şi de Regulamentele CE nr. 65/2011,1.975/2006 şi nr. 2.988/1995.

Într-o primă critică pe care recurenta o aduce sentinţei recurate are în vedere faptul că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că "în mod netemeinic a reţinut pârâta că declaraţia beneficiarului proiectului nu concordă cu realitatea".

Pentru îndeplinirea criteriului de eligibilitate privitor la apartenenţa beneficiarului la o familie de fermieri şi experienţa anterioara avută în domeniul agricol, aceasta a depus la cererea de finanţare o declaraţie pe propria răspundere conform căreia solicitanta a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi).

Timpul normal de lucru, potrivit art. 112 din C. muncii este de 8 ore/zi şi de 40 de ore pe săptămână, astfel, cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploataţie, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru.

Mai mult decât atât, în perioada (01.03.2010 - 10.09.2011) în care a lucrat în exploataţia deţinută de C., d-na B. a efectuat şi cursul la D. din localitatea Bacău (04.04.2011 - 10.07.2011) iar în data de 30.08.2011 se afla în străinătate, la Edinburgh, dată în care beneficiara l-a mandatat pe tatăl său să încheie actul de comodat pentru sediul de exploataţie.

Din documentele prezentate, beneficiarul nu a demonstrat că a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru într-o exploataţie agricolă, anterior instalării pe cont propriu.

Şi în cazul în care am ţine cont de Adeverinţa emisă de D. în care se specifică modalitatea efectivă în care s-a desfăşurat cursul de calificare în meseria de apicultor, respectiv faptul că în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011 beneficiarul a parcurs modulul de practică în stupina bunicului său, şase ore pe zi, timp de 5 zile pe săptămână, cumulând un număr de 240 de ore de practică agricolă, tot nu se face dovada că reclamanta ar fi lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru, aşa cum prevede Ghidul Solicitantului pe Măsura 112, atâta timp cât chiar solicitanta a declarat pe propria răspundere că aceasta a lucrat în perioada 0.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi.

De asemenea, recurenta arată că şi declaraţiile martorului E., persoană care ajută reclamanta în cadrul exploataţiei, vin în sprijinul concluziilor acesteia, acesta spunând că a văzut-o personal pe reclamantă, desfăşurând activitate împreună cu familia 3 - 4 zile/săptămână, aceasta însemnând de fapt că reclamanta nu a efectuat mai mult de 50% din timpul de lucru în fermă.

2) A doua critică adusă sentinţei de către recurentă are în vedere faptul că instanţa de fond a apreciat, în mod greşit, că "reclamanta este cea care a făcut toate demersurile pentru obţinerea finanţării, a achiziţionat bunuri pentru desfăşurarea activităţii în bune condiţii, a efectuat cursuri de calificare profesională". Eligibilitatea unei cheltuieli şi implicit a unei investiţii, nu constă numai în realizarea efectivă a acesteia şi a atingerii scopului propus, ci şi în modalitatea legală/contractuală prin care este realizată şi anume prin respectarea cerinţelor impuse.

În Ghidul Solicitantului este definit conducătorul exploataţiei ca fiind "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi: persoană fizică sau acţionar şi administrator unic)", persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect.

Din verificările efectuate a reieşit faptul că persoana în numele căreia s-a depus proiectul nu coordonează activitatea proiectului şi mai mult, argumentele aduse de contestatara în acest sens, confirmă această concluzie. Astfel, reclamanta susţine că, în perioada controlului efectuat de OJFIR Vrancea (iunie 2015), se afla în concediu în străinătate şi a delegat temporar un membru al familiei să ajute la desfăşurarea activităţilor.

De asemenea, aşa cum am arătat, s-a constatat că înainte de încheierea contractului de finanţare x/07.08.2012, solicitanta B. a încheiat Procura Notarială din 28.06.2012 prin care întreaga sa responsabilitate a fost delegată d-lui F., tatăl acesteia, prin următoarele acţiuni, potrivit conţinutului procurii.

Conform precizărilor din Fişa Măsurii 112 - Instalarea tinerilor fermieri, preluate în Ghidul solicitantului, obiectivele specifice ale măsurii se referă la creşterea veniturilor exploataţilor conduse de tinerii fermieri, iar obiectivele operaţionale se referă la creşterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate agricolă ca şefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri. În cazul de faţa, reiese clar faptul că B. nu s-a implicat în derularea acestui proiect.

AFIR, în calitatea sa de Autoritate Contractanta, care acorda un sprijin financiar nerambursabil în numele Comunităţii Europene şi al Statului Român, are dreptul şi, totodată, obligaţia de a exercita supravegherea modului de derulare a fiecărui proiect şi de a dispune măsurile preventive şi sancţionatorii stabilite în legislaţia şi clauzele contractului de finanţare oricând pe "întreaga durata de valabilitate a contractului de finanţare, aspect cunoscut şi asumat de beneficiar prin semnarea Contractului de finanţare.

Neîndeplinirea unuia dintre criteriile de eligibilitate şi selecţie pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, respectiv faptul că beneficiarul nu a lucrat mai mult de 50% din timpul de lucru în cadrul fermei, precum şi faptul că în 15 stupi nu existau familii de albine, reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare.

În considerarea art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligaţiilor, toate drepturile şi obligaţiile născute din contractul de finanţare" - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul PNDR, a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc informaţii despre accesarea fondurilor europene nerambursabile.

Instituţia noastră este obligată să respecte dispoziţiile art. 11 alin. (3) "încetarea contractului" din Anexa 1 la Contractul de finanţare care dispune:

"11(3) în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plata sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte nu corespund realităţii, Autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă."

Potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, A.P.D.R.P. trebuie să se asigure că "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste de plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin."

Având în vedere cele mai sus expuse, rezultă că actele au fost emise doar ca urmare a încălcării de către beneficiar a prevederilor contractuale, în cazul încălcării clauzelor contractuale, recurenta rezervându-şi dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat.

Toate aceste obligaţii au fost cunoscute şi asumate de beneficiar încă de la semnarea contractului, astfel că acesta nu poate susţine că nu a cunoscut aceste prevederi.

Recuperarea prejudiciului produs din culpa Reclamantei este obligatorie pentru derularea FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate. Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1.083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

De asemenea, recurenta a mai invocat al treilea şi al cincilea considerent şi art. 4 din Regulamentul nr. 2.988/95 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte condiţia prejudiciului cât şi referitor la aplicarea principiului proporţionalităţii.

În ceea ce priveşte recursul declarat împotriva încheierii din data de 31.03.2016 prin care instanţa a admis cererea de suspendare a executării a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 02.09.2015, până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare, recurenta susţine în esenţă că în mod nelegal instanţa de fond a apreciat existenţa în speţă a condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. Întreprindere Individuală, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursurilor, iar pe fond a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea celor două hotărâri recurate ca fiind legale şi temeinice.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru.

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 17 aprilie 2019.

În şedinţa publică din data de 17.04.2019 Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului invocată de către intimata-reclamantă prin întâmpinare, reţinând că motivele de recurs invocate se circumscriu dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinare de către intimată, precum şi în raport de dispoziţiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază recursurile ca fiind nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta A. Întreprindere Individuală (fostă B. Întreprindere Individuală) s-a adresat instanţei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Galaţi solicitând efectuarea unui control de legalitate asupra Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 02.09.2015, înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 şi asupra Deciziei nr. x din 16.10.2015, de soluţionare a contestaţiei formulate, solicitând anularea actelor administrative şi totodată suspendarea executării potrivit art. 215 C. proc. fisc. raportat la art. 15 Legea nr. 554/2004, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

Instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, astfel cum rezultă din actele administrative contestate, actele şi operaţiunile administrative care au stat la baza emiterii acestora şi probatoriul administrat în cauză, că între pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (actualmente A.F.I.R.) şi reclamanta B. Întreprindere Individuală, a fost încheiat Contractul de Finanţare nr. x din data de 07.08.2012, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea proiectului "Instalarea tânărului fermier B. ca şef de exploataţie agricolă din localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei, judeţul Vrancea", de maxim 172.932,00 RON, echivalent a 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, valoare decontată în două tranşe de plată, astfel: tranşa I, în valoare de 103.758,98 RON, reprezentând 60% din valoarea totală eligibilă şi tranşa II, în valoare de 69.172,80 RON, reprezentând 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

În baza adresei nr. x din 08.06.2015, Direcţia Control şi Antifraudă - D.C.A., a solicitat O.J.F.I.R. Vrancea verificarea unor aspecte menţionate în cuprinsul unei sesizări adresate acestei instituţii, care a efectuat verificările solicitate, atât în localitatea Odobeşti unde beneficiarul a adus familiile de albine în pastoral (conf. Ordin de deplasare în pastoral din 25.05.2015) pentru flora din zonă, cât şi în localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei la locul de realizare a proiectului, întocmind procesului-verbal de constatare înregistrat la A.F.I.R. sub nr. x din 03.09.2015 prin care a constatat că:

"nu a fost îndeplinită cerinţa minimă obligatorie în vederea accesării ajutorului nerambursabil în valoare de 40.000 euro, declaraţia dată de beneficiarul proiectului cum că " a lucrat mai mult de 50% din timpul său de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei) cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu" nu concordă cu realitatea aceasta reprezentând o neregulă; d-na B. nu administrează şi coordonează activitatea în cadrul fermei în calitate de conducător (şef) de exploataţie, aceasta fiind preluată în integralitate de tatăl acesteia respectiv dl. F., aşa cum rezultă din Procura Notarială nr. x din 28.06.2012 pusă la dispoziţie instituţiei doar la momentul realizării controlului de O.J.F.I.R. Vrancea ce a avut loc în data de 11.06.2015".

S-a apreciat astfel, că, "în acest caz proiectul Instalarea tânărului fermier B. ca şef de exploataţie agricolă din localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei, judeţul Vrancea", beneficiar B. I.I. este neeligibil, fiind constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 172.931,78 RON.

Împotriva Procesului-verbal, A. I.I. a formulat contestaţie, respinsă prin Decizia nr. 38.305 din 16.10.2015 emisă de pârâtă.

Instanţa de fond a admis acţiunea formulată de reclamantă, apreciind în esenţă că în mod netemeinic a reţinut pârâta ca declaraţia beneficiarului proiectului în sensul ca " a lucrat mai mult de 50% din timpul sau de lucru în cadrul fermei cu cel puţin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu " nu concorda cu realitatea, probatoriul administrat făcând dovada desfăşurării operaţiunilor juridice personal sau prin reprezentant şi a activităţii materiale personal, dar mai ales împreună cu membrii familiei, având în vedere specificul activităţii, astfel încât constatările organelor de control sunt lipsite de suport real şi făcute pe baza unei interpretări trunchiate, chiar excesive a documentelor analizate.

Într-o primă critică pe care recurenta o aduce sentinţei recurate susţine faptul că instanţa de fond, în mod greşit a apreciat că "în mod netemeinic a reţinut pârâta că declaraţia beneficiarului proiectului nu concordă cu realitatea", întrucât, deşi o dată cu depunerea cererii de finanţare a declarat în scris că a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi), în realitate, cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploataţie, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru (8 ore/zi şi de 40 de ore pe săptămână).

Mai mult decât atât, în perioada (01.03.2010 - 10.09.2011) în care a lucrat în exploataţia deţinută de C., d-na B. a efectuat şi cursul la D. din localitatea Bacău (04.04.2011 - 10.07.2011) iar în data de 30.08.2011 se afla în străinătate, la Edinburgh, dată în care beneficiara l-a mandatat pe tatăl său să încheie actul de comodat pentru sediul de exploataţie.

Înalta Curte constată că, într-adevăr, pentru îndeplinirea criteriului de eligibilitate privitor la apartenenţa beneficiarului la o familie de fermieri şi experienţa anterioara avută în domeniul agricol, aceasta a depus la cererea de finanţare o declaraţie pe propria răspundere conform căreia solicitanta a lucrat la ferma unchiului său C. din localitatea Poiana Cristei, jud. Vrancea, mai mult de 50% din timpul de lucru, minim 12 luni înaintea instalării acestuia pe cont propriu (perioada 01.03.2010 - 10.09.2011 un număr de 4 ore/zi).

În acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar apreciază că recurenta-pârâtă are o abordare simplistă şi în dezacord cu scopul proiectului, instalarea tânărului fermier B. ca şef de exploataţie agricolă, raportat la situaţia de fapt, evaluând condiţia experienţei anterioare, doar printr-un calcul matematic, pornind de la timpul normal de lucru stabilit, potrivit art. 112 din C. muncii de 8 ore/zi şi de 40 de ore pe săptămână, ajungând astfel la concluzia că cele 4 ore/zi despre care beneficiara a declarat că le-ar fi lucrat în exploataţie, nu reprezintă mai mult de 50% din timpul său de lucru.

Or, recurenta nu a avut în vedere împrejurarea că, în afara celor 4 ore/zi, reclamanta a participat şi la un curs de pregătire teoretică, din documentul cursului de calificare în meseria de apicultor, adeverinţa emisă de D., filiala Bacău şi declaraţia numitului C., rezultând faptul că d-na B. a efectuat cursul la D. din localitatea Bacău în perioada 04.04.2011 - 10.07.2011, cu parcurgerea modului de teorie în perioada 04.04.2011 - 13.05.2011, 5 zile pe săptămână, 4 ore pe zi şi a modulului de practică în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011, în stupina proprie a fiecărui cursant sau în altă stupină.

Calculul timpului de lucru nu se face prin aplicarea simplă a unui calcul matematic, întrucât legiuitorul a avut în vedere durata prestării muncii, "orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile ", reclamanta făcând dovada că a lucrat în ferma bunicului în perioada 18.05.2011 - 08.07.2011, şase ore pe zi timp de 5 zile pe săptămână, cumulând un număr de 240 de ore de practică apicolă.

Aceste împrejurări de fapt sunt dovedite şi cu declaraţia martorului E., persoana care ajută reclamanta şi familia acesteia în cadrul exploataţiei, care a arătat că familia reclamantei desfăşoară activitatea de apicultură de peste douăzeci de ani, că a văzut-o personal pe reclamantă cel puţin 3,4 zile pe săptămână desfăşurând această activitate împreună cu familia, fiind ajutată de membrii acesteia - tată şi bunic şi că a preluat afacerea de la bunicul său - C.

Din această perspectivă trebuie menţionat că Ghidul a avut în vedere relativ la criteriul de eligibilitate privitor la apartenenţa beneficiarului la o familie de fermieri şi experienţa anterioara avută în domeniul agricol, la împrejurări de fapt care să concure la dobândirea experienţei necesare pentru a deveni tânăr fermier ca şef de exploataţie agricolă, or prezenţa efectivă lângă bunicul beneficiarului, care desfăşoară activitatea de apicultură de peste douăzeci de ani, coroborată cu orele de pregătire teoretică şi practică este de natură să conducă la concluzia că reclamanta a îndeplinit criteriului de eligibilitate privitor la apartenenţa beneficiarului la o familie de fermieri şi experienţa anterioara avută în domeniul agricol, iar declaraţia dată de beneficiarul proiectului nu se poate susţine că nu concordă cu realitatea, activitatea de pregătire fiind un proces ce se desfăşoară în mod continuu.

Recurenta mai susţine că eligibilitatea unei cheltuieli şi implicit a unei investiţii, nu constă numai în realizarea efectivă a acesteia şi a atingerii scopului propus, ci şi în modalitatea legală/contractuală prin care este realizată şi anume prin respectarea cerinţelor impuse, susţinere care este reală, însă în aprecierea existenţei neregulii trebuie evaluată situaţia reală a conducătorului exploataţiei, ca persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect.

Or, încheierea unei procuri notariale cu caracter general anterior încheierii contractului de finanţare x din 07.08.2012, prin mandatarea d-lui F., tatăl beneficiarului să-l reprezinte în faţa tuturor organelor şi instituţiilor competente în vederea administrării întreprinderii individuale al cărei titular este, nu echivalează cu delegarea întregii responsabilităţi cum eronat a interpretat recurenta conţinutul procurii.

Împrejurarea că în perioada controlului efectuat de OJFIR Vrancea (iunie 2015), B. se afla în concediu în străinătate şi a delegat temporar un membru al familiei să ajute la desfăşurarea activităţilor, nu prezintă relevanţă, desfăşurarea activităţii proiectului neputând exclude eventualele concedii.

Pe de altă parte, în aprecierea existenţei neregulii, autoritatea trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, în speţă prin modul de apreciere a situaţiei reclamantei autoritatea pârâtă a încălcat principiul proporţionalităţii, atât în ceea ce priveşte condiţia privind timpul de lucru al beneficiarului cât şi în constatarea faptului că în 15 stupi nu existau familii de albine, în condiţiile în care la primul punct de verificare: localitatea Odobeşti în pastoral (conf. Ordinului de deplasare în pastoral din 25.05.2015) - beneficiarul a adus familiile de albine, numărându-se 89 de stupi cu 89 de familii de albine active în lucru, toţi stupii având tăbliţe de identificare conform adeverinţei nr. x din 10.06.2015, la al doilea punct de verificare: localitatea Podul Lacului, comuna Poiana Cristei - vatra stupinei - s-au numărat şi verificat 55 de stupi cu 55 familii de albine active în lucru, iar la altă parcela de teren vecină s-a numărat şi verificat un număr de 81 de stupi cu 66 familii de albine active în lucru.

În ceea ce priveşte cei 15 stupi în care nu erau familii de albine viabile, beneficiarul a justificat această situaţie, prin faptul că în iarna 2014 - 2015 a avut pierderi mult mai mari din cauza insuficienţei florei spontane şi gerurilor mai mari faţă de mediile anuale, care au determinat pierderi în rândul familiilor de albine şi că a luat măsuri de completare a familiilor de albine şi continuă cu aceasta acţiune şi în scurt timp va achiziţiona şi matca pentru refacerea celor 15 familii de albine distruse de gerul iernii.

Aspectele constatate nu pot fi apreciate ca şi nereguli fiind vorba despre o abordare formală şi un exces de putere din partea pârâtei, iar declararea neeligibilităţii întregului proiect nu este adecvată scopului urmărit prin proiect, fiind încălcat principiul proporţionalităţii şi în contextul în care nu s-a făcut dovada existenţei unui prejudiciu în bugetul UE, în raport de prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul Comunităţilor Europene Consiliului Europei nr. 2988/1995, care defineşte abaterea ca, orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate, respectiv art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, care prevede că, neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, defineşte principiul proporţionalităţii ca fiind "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv".

Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care urmare a exercitării controlului de legalitate pe fondul acţiunii directe se confirmă soluţia de anulare a actelor administrative dispusă de prima instanţă, este nefondat şi recursul declarat împotriva încheierii din data de 31 martie 2016, prin care instanţa a dispus suspendarea executării Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 02.09.2015 înregistrat la AFIR sub nr. x din 03.09.2015, fiind confirmată astfel condiţia cazului temeinic justificat, reţinut de instanţa de fond.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile declarate de recurenta-pârâtă Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, împotriva încheierii din data de 31 martie 2016 şi împotriva Sentinţei nr. 102 din 15 aprilie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondate.

De asemenea, întrucât a pierdut procesul, în baza art. 453 C. proc. civ., raportat la art. 451 alin. (2) C. proc. civ., va fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată în cuantum de 3.000 RON, apreciat în mod rezonabil prin raportare la complexitatea cauzei valoarea pricinii şi munca avocatului, suma de 7.411 RON fiind vădit disproporţionată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurenta-pârâtă Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, împotriva încheierii din data de 31 martie 2016 şi împotriva Sentinţei nr. 102 din 15 aprilie 2016, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondate.

Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată către intimată în cuantum de 3.000 RON făcând aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 aprilie 2019.

GGC - ED