Simultaneous holding of local councilor and municipal inspector positions violates public servant incompatibility regime under Article 94 of Law No. 161/2003.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate, solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x din 27.05.2016 întocmit de ANI, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 460 din 24 octombrie 2016, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că hotărârea instanţei de fond este nemotivată în ceea ce priveşte susţinerea cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 actualizată, în sensul că instanţa nu face nici o referire la aceste dispoziţii legale deşi atât în cererea de chemare în judecată cât şi în precizarea cererii a fost invocat acest text de lege.

Recurentul consideră că, în conformitate cu aceste dispoziţii legale, era îndreptăţit să deţină cele doua funcţii fără a se afla în stare de incompatibilitate.

În opinia recurentului, nemotivarea hotărârii este echivalentă cu nerespectarea prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi cu necercetarea fondului cauzei făcând astfel imposibil controlului judiciar.

Cu privire la prevederile dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 162/2003, reţinute de către instanţă, recurentul arată că aceste prevederi legale se referă strict la funcţionarul public, nu la funcţiile de demnitate publică, instanţa trebuind în mod normal să reţină şi prevederile pct. 1 din art. 97, care specifică că:

"funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilă sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publică".

Din interpretarea acestui text de lege rezultă faptul că acesta se referă doar la situaţia funcţionarului public care candidează pentru o funcţie eligibilă. Recurentul precizează că a fost iniţial ales în funcţia de consilier local şi ulterior după o perioadă de 1 an a fost numit în funcţia publică de inspector.

Recurentul consideră că, în condiţiile în care, la data numirii în funcţia de inspector în cadrul Primăriei Com. Fărcaş îndeplinea deja o funcţie de demnitate publică, în sensul că era consilier local în cadrul primăriei, prevederile legale ale dispoziţiilor art. 97 nu îşi au aplicabilitatea în speţa de faţă, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 actualizată funcţia de consilier local, sau consilier judeţean este incompatibilă cu calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv.

De asemenea, dispoziţiile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 actualizată, dispoziţii aplicabile în speţa de faţă, îi permiteau din punct de vedere legal să îşi desfăşoare activitatea atât ca şi consilier local în cadrul primăriei cât şi ca funcţionar public, respectiv inspector.

Recurentul consideră că instanţa de fond a omis să aibă în vedere acest text de lege, nefăcând nici o referire la aceste dispoziţii legale, ceea ce a adus practic la necercetarea fondului cauzei.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere următoarele considerente.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul-reclamant deţine calitatea de consilier local în cadrul Consiliului local al Comunei Melineşti, judeţul Dolj, de la data de 26.06.2012 şi până în prezent, conform Hotărârii Consiliului Local Melineşti nr. x din 26.06.2012 privind validarea mandatelor de consilieri locali şi a Hotărârii Consiliului Local Melineşti nr. x din 26.06.2012 privind constituirea Consiliului Local Melineşti, din care face parte şi recurentul.

Începând cu data de 01.12.2013 prin Dispoziţia primarului din 22.11.2013, recurentul a fost numit în funcţia publică de execuţie de inspector, clasa I, grad profesional principal la compartimentul agricol, post temporar vacant la Primăria Comunei Fărcaş, judeţul Dolj.

În urma activităţii de evaluare desfăşurate s-a constatat că recurentul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor întrucât, începând cu data de 22.11.2013 şi până la data emiterii raportului de evaluare contestat, a deţinut simultan atât funcţia publică de execuţie de inspector în cadrul Primăriei Comunei Fărcaş, judeţul Dolj, cât şi calitatea de consilier local în cadrul Consiliului local al Comunei Melineşti, judeţul Dolj, contrar dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În cauza de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

După cum rezultă din raportul de evaluare contestat, în urma parcurgerii procedurii de evaluare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010, din analiza documentaţiei transmise de instituţiile competente, au rezultat elemente referitoare la existenţa unei stări de incompatibilitate în sarcina recurentului-reclamant generate de deţinerea simultană - începând cu data de 22.11.2013 şi până la data emiterii Raportului de evaluare contestat, a funcţiei publice de execuţie de inspector în cadrul Primăriei comunei Fărcaş, judeţul Dolj, şi a calităţii de consilier local în cadrul Consiliului local ai comunei Melinesti, judeţul Dolj.

În acest fel au fost încălcate prevederile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora:

"(l) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publică:

(2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; (...)"

Înalta Curte apreciază că în mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că faptele săvârşite de recurent reprezintă o încălcare a prevederilor legale privind regimul incompatibilităţilor, respectiv a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.

În recursul formulat, recurentul nu face altceva decât să reia susţinerile invocate şi în fata instanţei de fond menţionând în apărarea sa dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003.

Or, aşa cum se poate constata din analiza conţinutului raportului de evaluare, inspectorul de integritate a menţionat că starea de incompatibilitate a recurentului a fost generată de deţinerea simultană a funcţiei publice de inspector în cadrul Primăriei comunei Fărcaş şi a funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului local al comunei Melineşti, judeţul Dolj.

Incompatibilitatea în care se găseşte recurentul trebuie privită din perspectiva funcţiei publice de inspector pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, şi nu din cea a funcţiei de consilier local pentru care sunt aplicabile dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. c).

Prevederile legale invocate de către recurent nu sunt aplicabile în speţa dedusă judecăţii şi exced analizei obiectului prezentei cauze, întrucât starea de incompatibilitate a acestuia este generată, nu ca urmare a încălcării art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, ci de nerespectarea prevederilor art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ care stabileşte starea de incompatibilitate a funcţionarilor publici în raport cu deţinerea de către aceştia de funcţii în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice.

Astfel, pentru a se reţine situaţia de incompatibilitate prevăzută de legiuitor la art. 94 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare este suficient ca funcţionarul public să deţină o altă funcţie în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, condiţie ce este îndeplinită şi în cauza dedusă judecăţii.

Nici susţinerea recurentului potrivit căreia ar fi fost îndreptăţit să deţină simultan cele două funcţii din perspectiva dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 conform cărora "funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică în condiţiile legii" nu poate fi primită.

Pe de o parte, prevederile legale invocate şi-ar găsi aplicabilitatea în cazul în care un funcţionar public ar fi ales consilier local, ulterior numirii în funcţia publică (moment în care raportul său de serviciu se suspendă de drept).

Or, recurentul a fost iniţial ales în funcţia de consilier local, şi abia apoi, după o perioadă de peste un an, a fost numit în funcţia publică de inspector.

Pe de altă partea, conform prevederilor ari. 97 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 161/2003: (2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă: (...) b) până la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publică, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit".

Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii publice sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia incompatibilităţii sau de conflictul de interese în care se află persoanele cărora li se aplică aceste reglementari.

Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut faptul că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile pentru generarea unei stări de incompatibilitate în sarcina recurentului.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Sentinţei nr. 460/2016 din 24 octombrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2019.

GGC - ED