Artificial conditions for rural development subsidies: economic affiliation and concerted action to circumvent micro-enterprise criteria under FEADR regulations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de formulată, reclamanta A. SRL a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 25.05.2015 şi, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării procesului-verbal menţionat, până la soluţionarea definitivă a cererii în anularea acestuia, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 2.839 din 3 noiembrie 2015, a respins, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare invocată de pârâtă, a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată, a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantă, ca neîntemeiată şi a dispus, din oficiu, restituirea cauţiunii în cuantum de 6.505,34 RON consemnată prin recipisa nr. x din 21.10.2015 emisă de B. - Sucursala Giurgiu.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta SC A. SRL a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că instanţa de fond a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.975/2006 potrivit cărora "nu se efectuează nici o plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin".

Pentru interpretarea noţiunii de "condiţii artificiale", instanţa de fond a invocat practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-434/12 Slanceva pronunţată în interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011, normă cu conţinut similar prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul Comisiei nr. 1.975/2006.

Instanţa de fond a mai reţinut că prin implementarea proiectului nu s-au realizat obiectivele generale ale Măsurii 312, obiectivele specifice şi cele operaţionale constând în diversificarea economiei rurale, încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate de tineri, creşterea economică.

De asemenea instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat a relevat caracterul just al tezei pârâtei în sensul identificării unui grup de persoane care acţionează împreună şi care îşi gestionează afacerile în comun să obţină finanţare nerambursabilă pentru mai multe proiecte desfăşurate în acelaşi timp. S-a reţinut că acţiunea intenţionată coordonată a persoanelor implicate împiedică realizarea obiectivului de sprijinire a unui număr cât mai mare de întreprinderi, iar finalitatea schemei de ajutor nu a fost atinsă.

Având în vedere faptul că instanţa de fond, în aplicarea prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1.698/2005 a luat în considerare practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C434/12 Slanceva privind interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/2011 recurenta consideră că prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 au fost aplicate greşit pentru următoarele motive:

- Elementul obiectiv constând în crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea plăţilor cu consecinţa ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) să nu poată fi atinsă, nu este îndeplinit;

- Elementul subiectiv constând în urmărirea de către candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor, nu este îndeplinit.

Recurenta apreciază că a dovedit prin înscrisurile depuse la dosar că obiectivele Măsurii 312 au fost îndeplinite şi a fost atinsă finalitatea urmărită de schema de ajutor, respectiv că a menţinut în funcţiune investiţia realizată, prestează către terţi servicii de mecanizare în agricultură, a creat locuri de muncă, nu a modificat proiectul, utilajele achiziţionate sunt folosite conform scopului declarat în cererea de finanţare şi obţine profit propriu.

Nu există nici o condiţie impusă prin contractul de finanţare, prin proiect sau prin legislaţia europeană ori naţională care să interzică angajarea unei persoane la două sau mai multe societăţi. Dreptul la muncă este un drept garantat iar limitarea exercitării acestui drept, dacă ar fi existat, ar fi trebuit stabilită prin lege, potrivit prevederilor constituţionale.

Societatea nu a fost creată pentru obţinerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor. Urmare a creării acestei societăţi şi a derulării contractului de finanţare activitatea non agricolă în zona rurală s-a diversificat deoarece au fost prestate servicii non agricole cu utilajele achiziţionate, s-a evidenţiat o creştere economică deoarece s-a obţinut profit din activitatea prestată, s-a dezvoltat economia rurală şi a crescut numărul locurilor de muncă. Fondurile nerambursabile primite ca urmare a încheierii contractului de finanţare nu au fost folosite în alt scop decât în cel stabilit prin contract.

Nu se poate reţine susţinerea instanţei de fond că relaţiile s-au desfăşurat între societăţi comerciale controlate în esenţă de persoane cu aceleaşi interese deoarece interesul asociatului unic a fost evident de a obţine profit propriu şi nu de a crea un avantaj nejustificat unei societăţi unde deţine numai 10% din părţile sociale.

Recurenta mai susţine că regula de minimis nu a fost încălcată deoarece nu a obţinut fonduri nerambursabile mai mari de 200.000 euro, nu are nici o legătura cu SC A. SRL, iar faptul că aceasta prestează servicii către SC C. SRL nu poate justifica asimilarea fondurilor obţinute de aceasta cu cele obţinute de ea.

Referitor la respingerea cererii de suspendare formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/20004 recurenta consideră că instanţa de fond a încălcat prevederile acestei prevederi legale deoarece motivele de fapt şi de drept arătate în cererea de chemare în judecată îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. t), fiind de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului dedus judecăţii. În ceea ce priveşte prevenirea pagubei iminente recurenta menţionează că la această dată conturile sunt poprite, iar desfăşurarea activităţii în aceste condiţii este deosebit de dificilă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă precum şi a efectelor autorităţii de lucru judecat, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că obiectul pricinii îl reprezintă anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 25.05.2015 şi, în temeiul dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării procesului-verbal menţionat, până la soluţionarea definitivă a cererii în anularea acestuia.

Art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a Eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală trebuie interpretat în sensul că aceste condiţii de punere în aplicare a textului de lege necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv, elemente care sunt prezentate în titlul de creanţă contestat.

Potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligaţia Autorităţii să demonstreze că în fapt beneficiarul proiectului supus controlului nu poate atinge obiectivul măsurii accesate.

Potrivit celui de al doilea element, respectiv elementul subiectiv, este necesar să se identifice elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate, rezultând astfel că este necesară identificarea elementelor de legătură dintre beneficiar/beneficiari şi alte entităţi juridice implicate care să arate modalitatea concertată a beneficiarilor cu scopul clar de a eluda normele legale şi procedurale în vederea obţinerii finanţării nerambursabile precum şi prezentarea avantajului necuvenit, care contravine obiectivelor măsurii accesate, obţinut de beneficiar.

Prin procesul-verbal nr. x din 25.05.2015 s-a reţinut următoarele:

- sediul social pentru SC A. SRL şi SC A. SRL este identic, respectiv: Sat *Hodivoaia, Comuna Putineiu, tarla x, parcela x, birou C, respectiv birou B, Judeţ Giurgiu;

- locul de realizare al investiţiilor este identic pentru SC A. SRL şi SC A. SRL, respectiv: Sat *Hodivoaia, Comuna Putineiu, tarla x, parcela x, Judeţ Giurgiu;

- contractele de comodat încheiate pentru cele două firme sunt încheiate cu acelaşi comodant, respectiv: SC C. SRL reprezentată prin administrator/asociat de D.;

- domnul E. - administrator şi unic acţionar al SC A. SRL, este fiul lui D. - administrator şi acţionar majoritar (60%) al SC C. SRL;

- 9 din cei 10 angajaţi activi ai SC A. SRL sunt angajaţi şi ai SC C. SRL;

- 7 din cei 10 angajaţi activi ai SC A. SRL sunt angajaţi şi ai SC C. SRL;

- 2 persoane sunt angajate în acelaşi timp la SC A. SRL, SC A. SRL şi SC C. SRL.

În urma finanţării primite, un beneficiar este obligat să atingă prin proiectul implementat toate obiectivele impuse de măsură, îndeplinirea acestora nefiind facultativă sau selectivă.

Măsura 312 se încadrează în Axa III - "calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale" şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale iar ca obiective specifice crearea şi menţinerea locurilor de munca în spaţiul rural, creşterea valorii adăugate în activitatea non-agricole, crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.

Astfel a rezultat că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312, acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală, ci o societate care are scopul clar de a obţine în mod artificial sprijin financiar nerambursabil, deoarece nu se poate considera că s-a consolidat structura economică în zonă, în condiţiile în care relaţiile comerciale s-au desfăşurat într-o proporţie covârşitoare (94%) între beneficiar şi entităţi ce au aceeaşi asociaţi/administratori din acelaşi grup, fiind astfel distrusă din faşă posibilitatea ca un eventual solicitant de finanţare nerambursabilă sau chiar un beneficiar de finanţare comunitară existent să poată încerca a concura pe acest segment de piaţă în condiţiile în care acest flux tehnologic poate fi controlat, ca şi preţuri practicate/volum activitate, de un singur grup, iar locurile de muncă create nu reprezintă un plus în condiţiile în care 9 din cei 10 angajaţi activi ai SC A. SRL sunt angajaţi şi ai SC C. SRL şi alte 2 persoane sunt angajate în acelaşi timp la SC A. SRL, SC A. SRL şi SC C. SRL.

De altfel, instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii atacate că "probatoriul administrat în cauză a relevat caracterul just al tezei pârâtei în sensul identificării unui grup de persoane care acţionează împreună şi care îşi gestionează afacerile în comun să obţină finanţare nerambursabilă pentru mai multe proiecte desfăşurate în acelaşi timp. Acţiunea coordonată a persoanelor implicate împiedică realizarea obiectivului de sprijinire a unui număr cât mai mare de întreprinderi."

De asemenea, relevant în prezenta cauză, în ceea ce priveşte legătura dintre societăţi şi modalitatea în care societăţile pot fi considerate legate, este o altă interpretare obligatorie a GUE, respectiv Cauza C-110/13. hotărârea din 27 februarie 2014, HaTeFo împotriva Finanzamt Haldensleben.

Cererea de decizie preliminară privea interpretarea art. 3 alin. (3), al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2.003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin prisma următoarei recomandări "Pentru a se asigura că vor beneficia de avantajele care rezultă pentru *IMM-uri din diferitele reglementări sau măsuri adoptate în favoarea lor numai acele întreprinderi care într-adevăr au nevoie de acestea, trebuie să se ţină seama de asemenea, dacă este cazul, de relaţiile care există între întreprinderi prin intermediul persoanelor fizice . . . . . . . . . ."

Instanţa de trimitere a solicitat să se stabilească dacă art. 3 alin. (3), al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea privind IMM-urile trebuie interpretat în sensul că:

- numai întreprinderile care au, prin intermediul uneia sau mai multor persoane fizice care acţionează în mod concertat, oricare dintre relaţiile avute în vedere la art. 3 alin. (3), primul paragraf din această anexă trebuie considerate "afiliate" în sensul acestui articol sau dacă existenţa acestei legături poate rezulta şi dintr-o analiză economică de ansamblu cu ocazia căreia s-ar verifica în special intenţia acestor persoane de a eluda definiţia IMM-ului.

De asemenea, instanţa a mai solicitat să se stabilească condiţiile în care se consideră că persoanele fizice acţionează în mod concertat în sensul art. 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea privind IMM-urile şi în special dacă între acestea trebuie sa existe relaţii contractuale.

Faţă de aceste întrebări preliminare Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că art. 3 alin. (3) al patrulea parag. din anexa la Recomandarea 2.003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie interpretat în sensul că unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza unor raporturi atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal vreuna dintre relaţiile avute în vedere la art. 3 alin. (3) primul parag. din această anexă, şi de asemenea că se consideră că acţionează în mod concertat în sensul art. 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic, iar îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu poate în mod necesar să fie subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări.

Astfel, în urma acestei hotărâri pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, poate fi interpretată ca "afiliere" legătura identificată:

- prin prisma prevederilor art. 3 alin. (3), parag. 1;

- prin prisma unor raporturi atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal vreuna dintre relaţiile avute în vedere la art. 3 alin. (3) primul parag.;

- prin prisma unor persoane fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor, influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic chiar şi în condiţiile în care nu există relaţii contractuale între aceste persoane şi nici o constatare a intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii.

În cauza de faţă modalitatea în care asociaţii entităţilor juridice beneficiare au concertat la implementarea proiectului, dovedesc pe deplin existenţa "grupului" economic.

În ceea ce priveşte afirmaţia recurentei asupra culpei autorităţii, Înalta Curte apreciază că dacă am aduce în discuţie prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul UE nr. 65/2011, articol care precizează că "Obligaţia de rambursare prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul în care plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorităţii competente sau a unei alte autorităţi şi atunci când eroarea nu ar fi putut fi depistată de beneficiar în mod rezonabil", pentru a se putea discuta aplicabilitatea acestui text de lege este necesară întrunirea cumulativă a celor două condiţii, respectiv eroarea autorităţii şi nedepistarea acesteia de către beneficiar în mod rezonabil.

Or, în situaţia în care este dovedită clar intenţia beneficiarului de eludare a normelor legale prin crearea în mod artificial a condiţiilor de obţinere a ajutorului financiar nerambursabil, este evident că nu se pune în discuţie "eroare ce nu a fost depistată de beneficiar în mod rezonabil" ci doar nedepistarea neregulii de către Autoritate într-o anumită etapă procedurală a proiectului.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 2.839 din 3 noiembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2019.

GGC - ED