Appeal dismissed as time-barred; refusal to reinstate deadline upheld for challenge to integrity agency report.

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/21.01.2016, întocmit la data de 21.01.2016 în Lucrarea nr. x/11.11.2014 de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), solicitând să se dispună anularea raportului ca nelegal şi netemeinic.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond.

Prin Sentinţa nr. 193 din 21 iunie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Agenţia Naţională de Integritate.

3. Cererea de recurs.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Ca şi chestiune prealabilă a solicitat, în temeiul art. 186 din C. proc. civ., admiterea cererii de repunere în termenul de formulare a recursului.

În motivarea cererii de repunere pe rol a susţinut că:

- în perioada 17.06.2016 - 14.07.2016 a fost în concediu, lăsând o persoană responsabilă cu verificarea cutiei poştale

- la întoarcerea din concediu, în urma verificărilor zilnice ale cutiei poştale, a constat că nu a fost efectuată nicio comunicare a sentinţei, iar o serie de facturi au fost depuse în cutiile poştale ale vecinilor;

- avocatul i-a comunicat că la data de 28.07.2016 s-a întocmit procesul-verbal de predare a comunicării, aspect aflat din dosarul instanţei.

- în urma cercetărilor efectuate la Oficiul poştal i s-a comunicat că în perioada respectivă, factorul poştal care deservea adresa de domiciliu a fost înlocuit cu unul temporar.

A considerat recurentul - reclamant că termenul de recurs curge de la data de 23.08.2016, data luării la cunoştinţă prin avocat.

Pe fondul recursului a solicita admiterea acestuia şi a contestaţiei formulate, cu consecinţa anulării raportului de evaluare.

A considerat recurentul, că hotărârea primei instanţe este criticabilă potrivit cazurilor de casare prevăzut de art. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Prin răspunsul la întâmpinare s-a arătat că dosarul penal cu privire la nelegalitatea menţiunilor făcute în dovada de comunicare de către factorul poştal, aflat în curs de soluţionare, face dovada existenţei unor motive temeinic justificate.

4. Apărările intimatei.

Prin întâmpinarea depusă de către intimata - pârâtă Agenţia Naţională de Integritate s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.

A fost invocată excepţia nulităţii recursului, în condiţiile în care recurentul a achitat doar taxa de 50 de RON în loc de 200 de RON, aferentă celor două cazuri de casare invocate.

Cu privire la cererea de repunere în termenul de recurs, s-a solicitat să se constate netemeinicia acesteia în condiţiile în care depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de Legea nr. 554/2004, trebuie probată, potrivit art. 186 din C. proc. civ. prin motive temeinic justificate pe care recurentul reclamant nu le-a dovedit.

Pe fondul recursului, s-a solicitat respingerea acestuia şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Potrivit Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act că procedura de filtrare a recursului este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ, în raport de modificarea Legii nr. 554/2004, în cauză s-a acordat termen la data de 9 aprilie 2019.

Recurentul reclamant a depus la dosar mai multe înscrisuri reprezentând sesizări adresate oficiului poştal şi răspunsuri la aceste sesizări în dovedirea vicierii procedurii de comunicare.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii recursului, Înalta Curte constată că recurenta - reclamantă nu a exercitat în termen calea de atac, pentru considerentele în continuare arătate.

Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit dispoziţiilor art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Înalta Curte constată că recursul a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dovada de comunicare a sentinţei purtând data de 28 iulie 2016, în timp ce recursul a fost depus la oficiul poştal la data de 26.08.2016, ulterior împlinirii termenului la 16 august 2016.

De asemenea, se constată că în cauză nu s-a făcut nici dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituţia repunerii în termen.

În ceea ce priveşte cererea recurentului de repunere în termenul de recurs, instanţa reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 186 din C. proc. civ. (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

În literatura de specialitate s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înţeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forţei majore, sunt exclusive de culpă, culpa destinatarului comunicării în speţă, fiind piedici relative, iar nu absolute (ca forţa majoră).

De asemenea, mai reţine Înalta Curte, raportat la motivele susţinute, că recurentul - reclamant nu invocă împrejurări extraordinare care l-au pus în imposibilitatea respectării termenului de declarare a căii de atac, ci reclamă nelegala întocmire a procedurii de comunicare, fiind relevante în acest sens dispoziţiile art. 163 alin. (5) din C. proc. civ., potrivit cărora: Despre împrejurările arătate la alin. (3) agentul va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde menţiunile arătate la art. 164, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că menţiunile agentului procedural (factor poştal) cu privire la depunerea comunicării la cutia poştală de la domiciliul recurentului - reclamant, nu pot fi răsturnate prin înscrisurile depuse ca probă la, provenite de la reclamant, respectiv, sesizările adresate oficiului poştal, probele putând fi constituite "pro causa". în egală măsura, nici prin adresele oficiului poştal, care se refera la o alte comunicări decât cea din prezenta cauză, nu se pot înlătura, pe cale administrativă, menţiunile întocmite de agent.

În ceea ce priveşte existenţa unei plângeri penale efectuate pe numele factorului poştal, se constată că nici această împrejurare nu poate constitui un motiv de repunere în termen avut în vedere de legiuitor la reglementarea dispoziţiilor art. 186 din C. proc. civ., ci ar constitui, în caz de admitere şi de desfiinţare a înscrisului doveditor al procedurii de comunicare, un temei pentru exercitarea unei căi extraordinare de atac.

7. Soluţia instanţei de recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen şi va respinge va respinge recursul ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termen ca nefondată.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva Sentinţei nr. 193 din 21 iunie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 aprilie 2019.

GGC - OB