Exclusive territorial jurisdiction for public service bonus claims filed by syndicates under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 18 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, la data de 13.09.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. prin Sindicatul Naţional Pro Lex în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea sporului de fidelitate la valoarea reală în funcţie de vechimea în muncă şi salariul de bază a fiecărui reclamant; plata diferenţei rezultate dintre valoarea reală a sporului de fidelitate calculată şi cea acordată efectiv, sume ce vor fi actualizate cu coeficientul de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii; plata dobânzii legale începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă; plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 7013/23.10.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşţi, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional Pro Lex în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov, în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că reclamantul are domiciliul în judeţul Dolj, şi în raport de data sesizării instanţei - 2 mai 2019 - şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (în vigoare din data de 2 august 2018), instanţa competentă este Tribunalul Dolj.

2.2. Prin sentinţa nr. 147 din data de 12 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

S-a suspendat din oficiu judecarea cauzei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, în contextul enunţării prevederilor art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 231 din Codul muncii, art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea 554/2004 în forma în vigoare la data de 10 iunie 2019 (data sesizării instanţei), instanţa a reţinut, în esenţă, că prezenta cauză are ca obiect un litigiu privind raportul de serviciu al funcţionarului public cu statut special, căruia i se aplică dispoziţiile noile prevederi din Legea contenciosului administrativ referitoare la competenţa teritorială, astfel că în raport de domiciulu reclamantului, care este în municipiul Bucureşti, instanţa competentă să soluţioneze dosarul este Tribunalul Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Instanţa de contencios administrativ a fost investită cu cererea formulată de reclamantul A. prin Sindicatul Naţional Pro Lex prin care, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov, a solicitat obligarea pârâtului la recalcularea sporului de fidelitate la valoarea reală în funcţie de vechimea în muncă şi salariul de bază a reclamantului; plata diferenţei rezultate dintre valoarea reală a sporului de fidelitate calculată şi cea acordată efectiv, sume ce vor fi actualizate cu coeficientul de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii; plata dobânzii legale începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă.

Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente teritorial în raport cu domiciliul reclamantului A..

Legea nr. 188/1999, republicată, la art. 1 alin. (1) "reglementează regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală, prin autorităţile administrative autonome ori prin autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale (...)".

Totodată, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999, republicată, "cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Înalta Curte constată că, în materia raporturilor de serviciu ale funcţionarului public, deci inclusiv în ceea ce priveşte o cerere privind modificarea funcţiei şi salariului reclamantului, potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 actualizată, competenţa materială de a soluţiona litigiul în primă instanţă revine secţiilor de contencios administrativ ale tribunalelor competente teritorial.

Acest raţionament echivalează cu interpretarea că dispoziţiile Legii nr. 188/1999 reprezintă dreptul comun în materie de raporturi de serviciu privind funcţionarii publici, act normativ care, la rândul său, reprezintă lege specială şi se completează cu Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ.

Având în vedere că este vorba despre un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 din Legea nr. 554/2004, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 2 august 2018, anterior sesizării primei instanţe - 2 mai 2019), care statuează în mod expres că:

"(...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său (...).

(4) Competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, iar instanţa o poate invoca din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată este formulată, în condiţiile prevăzute de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, de reclamantul A. prin Sindicatul Naţional Pro Lex, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (4) din aceeaşi lege, care reglementează expres situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, în speţă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţinând tribunalului de la domiciliul membrului de sindicat.

Având în vedere că domiciliul reclamantului A. este în municipiul Bucureşti, astfel cum rezultă din copia cărţii de identitate a acestuia aflată la dosarul Tribunalului Dolj, faţă de cele arătate anterior, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza, în fond, este Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional Pro Lex şi pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ilfov în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2020.