Appeal dismissed; validity of 5% financial correction for non-conforming public procurement offer in EU-funded contract upheld

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta UAT Jud. Mureş a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (M.D.R.A.P.), anularea Notei de neconformitate nr. x din 27.10.2014, precum şi a Deciziei nr. 160/15.06.2015, emise de pârât.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 57 din data de 31 mai 2016 Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta U.A.T. Judeţul Mureş, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, având ca obiect anularea Notei de conformitate nr. x/27.10.2014, precum şi a Deciziei nr. 160/15.06.2015, ambele emise de pârâtă.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 57 din data de 31 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta U.A.T. Judeţul Mureş invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii şi rejudecând, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurenta a susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv cele referitoare la întreaga procedură de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, reglementată de prevederile Capitolului III al O.U.G. nr. 66/2011, precum şi cele referitoare la neconformitatea ofertei depuse de SC A. SRL, cu consecinţa menţinerii actelor administrative a căror anulare a solicitat-o prin demersul judiciar promovat.

Recurenta arată că intimata-pârâta MDRAP a eludat întreaga procedură de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, reglementată de prevederile Capitolului III - art. 17 - 34 ale O.U.G. nr. 66/2011, apelând în schimb la procedura excluderii de la rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor europene, reglementată de prevederile art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011.

Este de observat că Nota de neconformitate nu cuprinde temeiul juridic al aplicării reducerii procentuale, singurul act care face trimitere la un text legal în acest sens fiind Informarea nr. x/22.12.2014, din cuprinsul căruia reiese că reducerea procentuală ar fi aplicată în temeiul art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011.

Însă, aceste dispoziţii legale nu pot constitui temeiul juridic pentru aplicarea reducerii procentuale, întrucât ele se referă la obligaţia autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de a exclude integral sau parţial de la plată acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate, stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, în situaţia în care, din procesul de verificare a solicitărilor de plată reiese existenţa unor astfel de cheltuieli.

De asemenea, temeiul juridic care stă la baza reducerii procentuale nu poate fi art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât Nota de neconformitate din data de 27 octombrie 2014, a fost emisă în urma verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de prestări servicii media, incidente fiind astfel prevederile art. 27 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Din analiza coroborată a prevederilor art. 21 alin. (13) şi (20), art. 27 alin. (1) şi art. 28 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 66/2011, reiese cu claritate faptul că echipa de control, uzând de posibilitatea reglementată de art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, a procedat la aplicarea preventivă a corecţiei de 5%, fără a emite o notă de constatare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

În atare condiţii, Nota de neconformitate nr. x/27.10.2014, nefiind urmată de emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/notei de constatare, care constituie potrivit art. 21 alin. (20) titlu de creanţă emis în vederea stingerii acestei creanţe, şi care devine potrivit art. 43 lit. a) titlu executoriu de la data la care creanţa este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, nu poate fi considerată titlu de creanţă executoriu.

Simpla notă de neconformitate nu este suficientă pentru aplicarea unei corecţii financiare, fiind necesar un titlu executoriu în acest sens, iar potrivit art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011 constituie titlu executoriu doar procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, respectiv hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

De altfel, legiuitorul nici nu a prevăzut vreo cale de atac împotriva notei de neconformitate, aceasta fiind doar un act premergător emiterii actului administrativ care îl constituie procesul-verbal de constatare sau nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiei financiare potrivit art. 21 alin. (19) din O.U.G. nr. 66/2011, nefiind aptă prin ea însăşi a da naştere, modifica sau stinge un raport juridic, conform art. 2 lit. c) din Legea 554/2004.

II. În ceea ce priveşte reţinerea de către instanţa de fond a faptului că oferta depusă de SC A. SRL este neconformă, recurenta arătă că instanţa de fond se află într-o gravă eroare, oferta depusă de ofertantul SC A. SRL fiind conformă cu caietul de sarcini şi ca atare, admisibilă.

Aşa, după cum se poate observa din Documentaţia de atribuire a achiziţiei publice pentru servicii media, în caietul de sarcini este prevăzut în mod expres obiectul achiziţiei - servicii de publicitate, precum şi descrierea amănunţită a acestor servicii.

Totodată, caietul de sarcini conţine şi condiţiile impuse pentru cele două loturi: cotidianul local de limba maghiară (Lotul 1) şi săptămânalul local de limba română (Lotul 2).

În ceea ce priveşte oferta operatorului economic SC A. SRL, acesta a depus la propunerea tehnică o declaraţie pe propria răspundere referitor la tiraj, aria de difuzare şi numărul de apariţii pe săptămână, însoţită de documente justificative, precum şi declaraţia privind condiţiile de muncă şi protecţia muncii.

Într-adevăr ofertantul, nu a depus oferta tehnică printr-un înscris separat, însă în înscrisul intitulat "Propunere financiară", a menţionat alături de preţ şi propunerile tehnice, astfel că nu se poate susţine că acesta nu a prezentat o ofertă tehnică conform prevederilor caietului de sarcini. În aceste condiţii, înscrisul intitulat "Propunere financiară" are valoare juridică şi de ofertă tehnică.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. q) din O.U.G. nr. 34/2006, prin ofertă se înţelege "actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde propunerea financiară şi propunerea tehnică".

Prin depunerea înscrisului intitulat "Propunere financiară", care cuprinde şi oferta tehnică conform cerinţelor solicitate prin caietul de sarcini, ofertantul şi-a manifestat fără echivoc intenţia de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică.

Potrivit informaţiilor generale furnizate de ofertant, obiectul de activitate al acestuia îl reprezintă "editare cotidian B.".

Este de remarcat că, ofertantul a depus oferta sa pentru Lotul x, în mod eronat fiind completate în "Propunerea financiară" rubricile aferente Lotului 2. Este de notorietate faptul că "B." este un cotidian local editat exclusiv în limba maghiară.

Intenţia ofertantului de a prezenta o ofertă pentru Lotul x rezultă şi din achitarea garanţiei de participare aferentă acestuia în cuantum de 832,96 RON, aşa cum rezultă din chitanţa nr. x/27.06.2012. Astfel, conform Fişei de date a achiziţiei - Secţiune III pct. 111.1.1 .a), garanţia de participare pentru Lotul x a fost indicată ca fiind în cuantum de 832,96 RON, şi respectiv 411 RON pentru Lotul 2.

Or, în condiţiile în care atât potrivit caietului de sarcini cât şi potrivit Fişei de date a achiziţiei publice se menţionează distinct cele două loturi, indicarea greşită a numărului de lot, apare ca fiind o simplă eroare materială, înlăturată de către comisia de evaluare, fără ca prin această să se aducă atingere principiului tratamentului egal expres stipulat la art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a invocat anularea recursului va nemotivat, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

La data de 19.09.2016, recurenta a depus, în temeiul art. 201 alin. (2) din C. proc. civ., răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepţiei, înlăturarea apărărilor invocate şi admiterea recursului aşa cum a fost formulat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile art. XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 20 martie 2019.

5.2 Referitor la excepţia nulităţii recursului, în şedinţa publică din data de 20.03.2019, instanţa a reţinut că motivele invocate în cererea de recurs se încadrează în dispoziţiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care a respins excepţia nulităţii invocate, apreciind că cererea de recurs respectă exigenţele art. 487 C. proc. civ.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor intimatului-pârât invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta UAT Jud. Mureş s-a adresat instanţei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Târgu Mureş solicitând efectuarea unui control judiciar de legalitate asupra Notei de neconformitate nr. x din 27.10.2014, emisă de de pârâta MDRAP prin care s-a aplicat o corecţie financiară de 5%, în cuantum de 2.082,36 RON, din valoarea contractului de servicii de publicitate media în presa scrisă încheiat în cadrul Acordului cadru x/20.07.2012, între UAT Judeţul Mureş şi SC A. SRL. precum şi a Deciziei nr. 160/15.06.2015 de soluţionare a contestaţiei, emise de pârât, cu consecinţa anulării acestora.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt, Înalta Curte reţine că între UAT Târgu Mureş şi MDRAP s-a încheiat Contractului de finanţare nr. x/28.10.2010 - cod SMIS 3828 pentru implementarea Proiectului nr. 3828 "Promovarea judeţului Mureş", în valoare de 623.720 RON.

În vederea implementării Proiectului, reclamanta, autoritate contractantă, a derulat o procedură de achiziţie publică de "cerere de oferte" în vederea achiziţionării contractului de "Publicitate mass-media pentru anul 2012" (Lot 1-cotidian local în limba maghiară şi Lot 2-săptămânal local de limba română) fiind încheiat cu SC A. SRL, pentru Lotul x, Acordul cadru de publicitate în presa scrisă-cotidian local în limba maghiară nr. 81/20.07.2012.

În urma verificărilor efectuate, aferente cererii de rambursare nr. x, echipa de control din cadrul Direcţiei Generale Programe Europene a constatat nereguli faţă de prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice la procedura pentru atribuirea contractului de servicii de publicitate media în presa scrisă, în sensul că ofertantul SC A. SRL nu a depus oferta tehnică, situate care s-a menţinut şi după solicitarea de clarificări făcută de către Autoritatea Naţională pentru Turism.

Prin urmare, a fost emisă Nota de neconformitate nr. x/27.10.2014 în baza art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la prevederile lit. B) partea 1 din Anexa la H.G. nr. 519/2014, de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin care s-a reţinut încălcarea art. 2 alin. (2) lit. b) şi art. 82 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, prin care a fost aplicată reclamantei o reducere procentuală de 5% din valoarea contractului cadru nr. 81/20.07.2012.

Ulterior, prin Informarea privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de plată nr. x, înregistrată sub nr. x/22.12.2014, s-a comunicat reclamantei situaţia cheltuielilor aprobate la plată respectiv situaţia cheltuielilor apreciate ca fiind neeligibile, respectiv următoarele obligaţii de plată: sumelor aferente FEDER - 90.457,12 RON, bugetului de stat - 13.834,73 RON şi TVA aferent - 25.541,04 RON; excluderea de la plată a sumei de 90 RON şi TVA de 21,6 RON şi reducerea procentuală de 5% din valoarea contractului nr. x/20.07.2012.

Împotriva Notei de neconformitate nr. x/27.10.2014 precum şi informării nr. 72251/22.12.2014, reclamanta a formulat contestaţie, iar prin Decizia nr. 160/15.06.2015 emisă de pârât, s-a admis în parte contestaţia, cu privire la petitul 3 al contestaţiei, referitor la măsura reducerii procentuale de 5% asupra contractului încheiat cu SC A. SRL, dispunându-se comunicarea către beneficiar a Notei de neconformitate nr. x/27.10.2014.

Reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ solicitând anularea atât a Notei de neconformitate nr. x/27.10.2014, cât şi a Deciziei nr. 160/15.06.2015, formulând critici exclusiv în ceea ce priveşte măsura corecţiei financiare de 5% asupra contractului încheiat cu SC A. SRL.

Instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei şi a confirmat legalitatea actelor administrative contestate, înlăturând susţinerile acesteia privind eludarea procedurii de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare reglementată de Cap. III din O.U.G. nr. 66/2011 şi lipsa de temei juridic pentru aplicarea reducerii proporţionale, respectiv conformitatea ofertei depusă de SC A. SRL, reţinând existenţa abaterii de la aplicarea prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare, în domeniul achiziţiilor publice - reprezentată de încălcarea principiu tratamentului egal, prevăzut de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, şi, respectiv, prevederile referitoare la evaluarea ofertelor - art. 34 alin. (2), (3), respectiv art. 36 alin. (2) şi 82 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, apreciind că în mod legal pârâta a făcut aplicarea art. 6 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 66/2011.

Recurenta a susţinut ca prim motiv de recurs, că intimata-pârâta MDRAP a eludat întreaga procedură de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, reglementată de prevederile Capitolului III - art. 17 - 34 ale O.U.G. nr. 66/2011, apelând la procedura excluderii de la rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor europene, reglementată de prevederile art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011.

Însă, aceste dispoziţii legale nu pot constitui temeiul juridic pentru aplicarea reducerii procentuale, întrucât Nota de neconformitate din data de 27 octombrie 2014, a fost emisă în urma verificării procedurii de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de prestări servicii media, incidente fiind astfel prevederile art. 27 alin. (1) din acelaşi act normativ, situaţie în care trebuia urmată de o Notă de constatare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, care constituie potrivit art. 21 alin. (20) titlu de creanţă emis în vederea stingerii acestei creanţe, şi care devine potrivit art. 43 lit. a) titlu executoriu de la data la care creanţa este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, nu poate fi considerată titlu de creanţă executoriu.

Înalta Curte reţine, în acord cu judecătorul fondului, că autoritatea pârâtă a procedat la stabilirea unei corecţii bugetare, art. 6 alin. (1) şi (3) raportat la art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, în urma unor verificări efectuate înainte de efectuarea plăţii, spre deosebire de procedura de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, reglementată de art. 21, care se desfăşoară ulterior executării contractului, în vederea recuperării unor sume deja achitate către beneficiară şi care se finalizează prin emiterea unui titlu de creanţă.

Informarea privind situaţia cheltuielilor privind situaţia cheltuielilor aprobate în cererea de plată nr. x, nr. 72251/22.12.2014, este actul administrativ care valorifică concluziile activităţii de verificare a sumelor solicitate prin cerere, stabilite prin Nota de neconformitate nr. x/27.10.2014, constituind act administrative tipic, în ceea ce priveşte sumele aprobate la plată şi asimilat, manifestarea explicită a refuzului, pentru corecţiile financiare aplicate, putând fi contestat în procedura prevăzută de art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011. Necontestarea sau respingerea definitive a contestaţiei are ca efect definitivarea efectelor actului administrative, cu consecinţa refuzului la plată a sumelor reprezentând corecţie.

Nemenţionarea Notei de neconformitate printre actele ce constituie titluri executorii prevăzute de art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011 rezultă tocmai din modul de aplicare a procedurii prevăzută de art. 6 alin. (1) şi (3) raportat la art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât, fiind vorba despre un refuz de plată a sumei reprezentând corecţie, creditorul nu trebuie să procedeze la punerea în executare a actului prin care s-a stabilit neregula, sumele nefiind efectiv plătite.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare: "Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.", iar conform articolului 9, "Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică: a)procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21; b)procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală".

Procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21 se referă exclusiv la recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli, după ce sumele au fost plătite, situaţie în care se emit procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procese-verbale de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, titluri executorii ce permit începerea unor forme de executare silită, în situaţia refuzului de plată voluntară din partea debitorului.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de recurs, întemeiat tot pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., recurenta susţine că instanţa de fond se află într-o gravă eroare, oferta depusă de ofertantul SC A. SRL fiind conformă cu caietul de sarcini, acesta depunând la propunerea tehnică o declaraţie pe propria răspundere referitor la tiraj, aria de difuzare şi numărul de apariţii pe săptămână, însoţită de documente justificative, precum şi declaraţia privind condiţiile de muncă şi protecţia muncii.

Chiar dacă ofertantul, nu a depus oferta tehnică printr-un înscris separat, însă în înscrisul intitulat "Propunere financiară", a menţionat alături de preţ şi propunerile tehnice, astfel că acest înscris are valoare juridică şi de ofertă tehnică, acesta manifestându-şi fără echivoc intenţia de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică.

Instanţa de control judiciar nu poate reţine această susţinere, întrucât ofertantul trebuie să respecte întocmai prevederile documentaţiei de atribuire, or în condiţiile în care ofertantul nu a prezentat în mod distinct propunerea tehnică, împrejurarea ce rezultă şi după formularea de către autoritatea contractantă de clarificări, completarea unor informaţii de natură tehnică în cadrul ofertei financiare era de natură să conducă la neconformitatea ofertei depuse de ofertantul SC A. SRL.

Potrivit Documentaţiei de atribuire nr. x/14.06.2012 şi Fişei de date a achiziţiei din 13.06.2012, Cap. IV.4., Prezentarea ofertei se menţionează:"oferta tehnică se va întocmi conform caietului de sarcini şi se va prezenta Declaraţia privind condiţiile de muncă şi protecţia muncii - Formular 14", iar pentru Oferta financiară ofertantul trebuia să completeze Formularul 12 şi anexa acestuia.

Este evident din analiza Fişei de date a achiziţiei, că la Cap. IV.4., Prezentarea ofertei, se solicita distinct modul de prezentare a propunerii tehnice (IV.4.1) şi (IV.4.2), în concordanţă cu prevederile art. 3 lit. q) din O.U.G. nr. 34/2006, or prin depunerea doar a ofertei financiare, fără un formular de ofertă privind propunere tehnică, conform specificaţiilor caietului de sarcini, ofertantul a depus o ofertă neconformă, iar prin acceptarea acestei oferte de către autoritatea contractantă aceasta a încălcat principiul tratamentului egal, prevăzut de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, şi, respectiv, prevederile referitoare la evaluarea ofertelor - art. 34 alin. (2), (3),respectiv art. 36 alin. (2) şi 82 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006.

Din acest punct de vedere este nerelevant că ofertantul a achitat garanţia de participare aferentă Lotului x şi nici eventuala eroare prin menţionarea în dreptul Lotului x a datelor în Formularul de ofertă financiară, care ar fi fost de fapt pentru Lotul x, aceste împrejurări nefiind de natură să acopere neconformitatea ofertei prin neprezentarea distinctă a propunerii tehnice.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Mureş împotriva Sentinţei nr. 57 din 31 mai 2016 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Mureş împotriva Sentinţei nr. 57 din 31 mai 2016 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.

GGC - GV