Merit grade contest: judicial review limits on quota allocation discretion and legality of evaluation procedure

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.10.2015, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună în sarcina primului pârât reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit precum şi reevaluarea dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit din judeţul Vâlcea, iar în subsidiar în contradictoriu şi cu cel de-al doilea pârât suspendarea efectelor, cât şi anularea/revocarea măsurilor dispuse de aceştia în data de 17.07.2015 prin adresa nr. x (RS)/17.07.2015, respectiv prin adresa nr. x/2015 în temeiul art. 2 alin. (1), ale art. 11 alin. (1) şi (2) din OMEN nr. 4893/2014, respectiv a efectelor Ordinului nr. 4893/2014, publicat în Monitorul Oficial partea I nr. 37/16.01.2015.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin Sentinţa nr. 22/F-CONT din data de 28.01.2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţi şi a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

3. Cererea de recurs.

Împotriva Sentinţei nr. 22/F-CONT din data de 28.01.2016, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A. invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi urmare a rejudecării cauzei, să se dispună admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurenta a susţinut în esenţă că, instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor legale, încălcând normele de drept material invocate în susţinerea contestaţiei, respingând cererea ca nefondată în condiţiile în care, prin modul în care intimaţii-pârâţi au procedat cu dosarul său au fost încălcate atât prevederile Legii nr. 1/2011 în general cât mai ales - în special - dispoziţiile metodologiei aprobate prin Ordinul nr. 4893/2014.

În concret, recurenta arată că instanţa de fond, a ignorat criticile ce vizau printre altele, inclusiv nelegalitatea Ordinului nr. 4893/2014 privind stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ, încă din faza iniţială a depunerii dosarelor, fiind lăsată aceasta "etapă" la îndemâna comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar, care astfel să poată hotărî arbitrar, fără o bază legală explicitată cine şi cum are dreptul la gradaţie şi cine nu.

Atât anterior anului 2015 cât şi ulterior acestuia, respectiv pentru anul 2016, etapa "stabilirii ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ este "aşezată" ca şi cronologie, la începutul metodologiei, cum este firesc, şi nu la finalul acesteia, etapa nr. 11 din 13.

Or, în Anexa nr. 1 la aceasta, figurează punctul 11 care prevede că "11. Validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea acestora la inspectoratele şcolare, termen: 27 - 28 mai 2014".

În Ordinul contestat, punctul 11 arată astfel: "11. Stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ în cadrul comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar, validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea acestora la inspectoratele şcolare, termen: 26 - 27 mai 2015 ".

Aşadar," noutatea " constă în stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ după verificarea dosarelor.

Prin urmare, este foarte clar că ordinul respectiv şi metodologia aferentă acestuia sunt nelegale şi prin faptul că avem de-a face cu un model incorect de acordare a punctajului, coeficienţii de calcul folosiţi de ISJ Vâlcea, făcând ca activitatea didactică să nu mai aibă ponderea de 80% cum imperios statuează legea.

Mai mult, în speţă nu a fost respectată nici prevederea din art. 9 alin. (4) din Ordinul contestat, potrivit căreia, "În urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, consemnată în procesul-verbal al şedinţei, inspectorul şcolar care coordonează disciplina întocmeşte un raport motivat referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit. Membrii consiliului consultativ îşi asumă, prin semnătură, în procesul-verbal al şedinţei şi în raportul motivat, evaluarea dosarelor. Modelul raportului motivat este prevăzut în anexa nr. 3. Inspectorul şcolar care coordonează disciplina completează punctajul pentru fiecare criteriu/subcriteriu în fişa de (auto)evaluare a candidatului, asumat prin semnătură."

Trebuie observat că nu este realizat calculul din care să rezulte suma pe criterii şi nici calculul final al punctajului, pentru a se ajunge la punctajul comunicat de aceştia de 18,62, astfel cum rezultă din adresa nr. x (RS)/17.07.2015 comunicată de către ISJ Vâlcea.

Or, din însumarea punctajului înscris - la rubrica " punctaj acordat cumulativ " coloana a IV-a din Fişa de evaluare - se observă că totalul ar fi de peste 326 puncte şi nu 18,62 cum eronat i s-a comunicat.

Numai că, în dosarul recurentei, această fişă de evaluare deşi este o probă extrem de importantă la dosarul acordării gradaţiei de merit, întrucât conţine "punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit" nu conţine semnătura inspectorului şcolar care a coordonat disciplina pentru fiecare criteriu/subcriteriu în parte, fiind astfel absolut nulă.

De altfel, semnătura persoanei împuternicite din partea I.S.J. Vâlcea lipseşte de pe această fişă de evaluare, şi raportat la momentul soluţionării contestaţiei la punctajul obţinut, în contradicţie cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordinul nr. 4893/2014, care instituie obligativitatea contrasemnării acesteia în fişa respectivă a punctajului rezultat în urma reevaluării generată de contestaţia formulată.

Nelegală este şi reţinerea instanţei de fond potrivit căreia nu ar fi contestat hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în condiţiile în care, cererea cu care a învestit instanţa de contencios, după urmarea procedurii prealabile de contestare a punctajului, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, are ca obiect, cum reţine de altfel şi instanţa de fond, revocarea măsurilor acestora de respingere a contestaţiei la adresele ce reprezintă un refuz nejustificat prin care a contestat punctajul acordat de ISJ Vâlcea.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimaţii-pârâţi nu au formulat întâmpinări.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile art. XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 18 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 23 ianuarie 2019.

La solicitarea instanţei, de a se depune hotărârea Comisiei de soluţionare a contestaţiei prin care a fost respinsă contestaţie formulată de recurenta-reclamantă împotriva rezultatelor concursului de acordare a gradaţiei de merit sesiunea 2015 şi dovada comunicării acesteia către recurentă, la data de 15.03.2019, Ministerul Educaţiei Naţionale a depus la dosarul cauzei, precizări însoţite de Raportul motivat întocmit cu ocazia soluţionării contestaţiei, Tabelul nominal după soluţionarea contestaţiilor şi Tabelul nominal cuprinzând punctajele tuturor candidaţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-pârâtă, a apărărilor intimatei-reclamante invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta A., profesor de matematică la B. din municipiul Rm. Vâlcea, având gradul didactic I şi o vechime în învăţământ de peste 30 de ani, s-a înscris la concursul de acordare a gradaţiei de merit pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat sesiunea 2015, în urma analizei dosarelor clasându-se pe poziţia 12, cu 18,40 puncte.

Considerându-se vătămată, la data de 18.05.2015, a formulat contestaţie, în temeiul pct. 9 din anexa 1 la Ordinul nr. 4893 din 10.11.2014, pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015, iar în urma reevaluării punctajul iniţial a fost menţinut, reclamanta necontestând hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiilor, conform art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordin, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cum corect a reţinut instanţa de fond.

Reclamanta a solicitat, prin adresa nr. x/29.05.2015 Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea, reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit şi reevaluarea dosarelor candidaţilor o solicitare asemănătoare făcându-se şi prin memoriul din data de 23.06.2015, adresat Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, la care a primit răspuns, prin adresele nr. x/23.06.2015 emisă de ISJ Vâlcea, respectiv nr. 8578M/06.08.2015, a MECS la care s-a anexat şi adresa nr. x (RS)/17.07.2015 emisă de ISJ Vâlcea la solicitarea MECS.

La data de 07.10.2015 reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Piteşti, solicitând, în principal, să se constate refuzul nejustificat al pârâţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, de a dispune reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit precum şi reevaluarea dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit din judeţul Vâlcea, iar în subsidiar, în contradictoriu şi cu cel de-al doilea pârât, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, suspendarea efectelor, cât şi anularea/revocarea măsurilor dispuse de aceştia în data de 17.07.2015 prin adresa nr. x (RS)/17.07.2015, respectiv prin adresa nr. x/2015.

Recurenta a susţinut că este nelegala aprecierea instanţei de fond potrivit căreia nu ar fi contestat hotărârea comisiei de soluţionare a contestaţiilor, în condiţiile în care, cererea cu care a învestit instanţa de contencios, după urmarea procedurii prealabile de contestare a punctajului, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004, are ca obiect, revocarea măsurilor acestora de respingere a contestaţiei la adresele ce reprezintă un refuz nejustificat prin care a contestat punctajul acordat de ISJ Vâlcea.

Astfel după cum i s-a comunicat şi prin adresa nr. x/06.08.2015 a MECS, reclamanta avea la îndemână formularea unei contestaţii împotriva hotărârii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, conform art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordinul nr. 4893 din 10.11.2014, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin cele două memorii şi prin cererea de chemare în judecată, reclamanta neformulând o contestaţie împotriva hotărârii comisiei de contestaţii, ci solicitând reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit precum şi reevaluarea dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit din judeţul Vâlcea.

Chiar dacă instanţa de fond ar fi "recalificat" cererea de chemare în judecată, ca fiind o contestaţie împotriva hotărârii comisiei de contestaţii, deşi cererea face referire la două demersuri ulterioare ale reclamantei în faţa autorităţilor pârâte, în condiţiile în care contestaţia trebuia să fie adresată direct instanţei de contencios competente, Înalta Curte reţine că, în condiţiile în care pârâta ISJ Vâlcea a derulat etapele procedurii întocmai potrivit Ordinului nr. 4893 din 10.11.2014, evaluând dosarul reclamantei şi emiţând o Fişă de evaluare completată la toate criteriile, precum şi un Raport motivat de evaluare a dosarului candidatei în urma analizei contestaţiei, conform Anexei 3 din Metodologie, în mod judicios a reţinut prima instanţă că stabilirea ponderii este prerogativa exclusivă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, conform art. 11 din metodologie, cu condiţia încadrării în numărul de locuri, fără ca aceasta să poată fi cenzurată de către instanţă.

Instanţa de contencios efectuează un control de legalitate asupra modului de desfăşurare a procedurii de evaluare, potrivit Ordinului MEC nr. 4893 din 10.11.2014, însă nu poate verifica aprecierile subiective cu caracter ştiinţific ale membrilor Comisiei de evaluare şi de soluţionare a contestaţiei, fiind apanajul exclusiv al acestora.

Se constată că prima instanţă a efectuat un asemenea control de legalitate, reţinând că, în conformitate cu art. 264 alin. (1) din Legea 1/2011, personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs, gradaţie care se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază, pe o perioadă de 5 ani şi că prin art. 2 din Ordinul MEC nr. 4893/2014 se prevede, că numărul maxim de gradaţii care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar se scade numărul de gradaţii acordate personalului didactic, aflate în plată, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei funcţii publice.

De asemenea, corect a apreciat prima instanţă că, potrivit art. 11 din Ordinul 4893/2014, comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar hotărăşte ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/funcţii de conducere), precum şi pe discipline de învăţământ, raportat la numărul total de gradaţii, numărul de locuri repartizate pe posturi şi discipline se aprobă de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, care aprobă şi lista candidaţilor întocmită pe posturi şi discipline, în ordinea descrescătoare a punctajului, şi hotărăşte rezultatul concursului, cu condiţia respectării proporţiei numărului de locuri pe discipline/funcţii de conducere din unităţi de învăţământ.

În condiţiile în care În Anexa 1 la Ordin este prevăzut graficul desfăşurării concursului, din care rezultă că stabilirea ponderii şi a numărului de locuri repartizate pe posturi şi discipline sunt etape ulterioare acordării punctajelor, reclamanta trebuia să cunoască împrejurarea că ponderea gradaţiilor de merit pe fiecare categorii de personal,

Recurenta a invocat argumente de nelegalitate ale Ordinului MEC nr. 4893/2014, arătând că, în ceea ce priveşte stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ, încă din faza iniţiala a depunerii dosarelor, aceasta etapă este lăsată la îndemâna comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar, care astfel sa poată hotărî arbitrar, fără o bază legală explicitată cine şi cum are dreptul la gradaţie şi cine nu, deşi atât anterior anului 2015 cât şi ulterior acestuia, respectiv pentru anul 2016, etapa stabilirii ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ este aşezată ca şi cronologie, la începutul metodologiei, cum este firesc, şi nu la finalul acesteia, etapa nr. 11 din 13.

În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reţine că reclamanta nu a indicat argumente de nelegalitate a legislaţiei secundare, care ar contraveni legii în organizarea executării căreia a fost emisă şi care să conducă la nulitatea acestui act administrativ normativ, nemulţumirile sale fiind legate de modul de aplicare a acestuia, în ceea ce priveşte dosarul său, în care nu s-au reţinut încălcări ale procedurii, astfel cum s-a reţinut, comparaţiile cu alte discipline ori funcţii de conducere şi susţinerile că ponderea acordată disciplinei matematică nu este echitabilă, neputând fi analizate, stabilirea ponderii intrând în marja de apreciere a autorităţii, fiind prerogativa exclusivă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, conform art. 11 din metodologie, cu condiţia încadrării în numărul de locuri, fără ca aceasta să poată fi cenzurată de către instanţă.

În ceea ce priveşte corectitudinea punctajului, se reţine că reclamanta a formulat contestaţie procedându-se la reevaluarea punctajului, acesta rămânând acelaşi cu cel stabilit iniţial, neputându-se reţine erori astfel cum a susţinut reclamanta şi nici elemente de nelegalitate legate de lipsa semnăturii inspectorului şcolar care a coordonat disciplina pentru fiecare criteriu/subcriteriu în parte, respectiv semnătura persoanei împuternicite din partea I.S.J Vâlcea, din cuprinsul Tabelelor şi Raportului motivat, comunicat la solicitarea instanţei, rezultând existenţa semnăturii inspectorului şcolar, respectiv a preşedintelui comisiei de evaluare şi a preşedintelui CA al ISJ Vâlcea.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 22/F-CONT din 28 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2019.

GGC - GV