Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 152/2019 AI generated

Joint and several liability for insolvent debtor’s tax debts: common control and threshold of acquired assets valued at half of acquirer’s total corporate assets

Case Number Decizia nr. 152/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the lower court’s judgment that confirmed the tax authority's decision to impose joint and several liability on the claimant. The dispute involved a corporate entity seeking to annul administrative decisions that held it jointly liable for the tax debts of an insolvent debtor, alleging that the condition requiring the acquired assets to represent at least half of its total corporate assets was not met. The material facts established that both entities shared a common administrator and that the claimant, which held no prior corporate assets, acquired buildings and land from the debtor on the same day it purchased equipment and other real estate from a third party; the court found the claimant failed to prove a temporal sequence distinguishing the specific assets subject to liability from the other acquisitions made that same day. Relying on Article 27 of Government Emergency Ordinance No. 92/2003, the court determined that the conditions for joint liability—common control and the acquisition of corporate assets valued at over 50% of the acquirer’s total corporate assets—were satisfied, as the unproven distinction between assets acquired on the same date did not negate the substantial proportion of the total assets received from the insolvent debtor.

Legislator headnote

AI generated

art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 C. proc. civ; Joint and several liability for insolvent debtor’s tax debts: common control and threshold of acquired assets valued at half of acquirer’s total corporate assets: The dispute involved a corporate entity seeking to annul administrative decisions that held it jointly liable for the tax debts of an insolvent debtor, alleging that the condition requiring the acquired assets to represent at least half of its total corporate assets was not met. The material facts established that both entities shared a common administrator and that the claimant, which held no prior corporate assets, acquired buildings and land from the debtor on the same day it purchased equipment and other real estate from a third party; the court found the claimant failed to prove a temporal sequence distinguishing the specific assets subject to liability from the other acquisitions made that same day. Relying on Article 27 of Government Emergency Ordinance No. 92/2003, the court determined that the conditions for joint liability—common control and the acquisition of corporate assets valued at over 50% of the acquirer’s total corporate assets—were satisfied, as the unproven distinction between assets acquired on the same date did not negate the substantial proportion of the total assets received from the insolvent debtor.

Keywords

AI generated
joint and several liability tax debts liability for estate debts acquisition tax land and buildings tax authority

Cited Legislation

AI generated
art. 20 din Legea nr. 554/2004
Procedural basis for the resolution of the administrative appeal in cassation.
art. 496 C. proc. civ
Procedural basis for the court's power to dismiss the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 din Legea nr. 554/2004

Procedural basis for the resolution of the administrative appeal in cassation.

art. 496 C. proc. civ.

Procedural basis for the court's power to dismiss the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. x/2015, reclamanta SC A. SRL (fostă SC B. SRL) a solicitat anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 45/9.07.2015 emisă de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi a deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 1450/8.04.2015 emisă de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin Sentinţa civilă nr. 71 din data de 17 martie 2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău.

III Recursul formulat de reclamantă

3. Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs reclamanta A.

A. SRL, prin administrator special C., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată ca urmare a rejudecării litigiului în fond

4. În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond, în mod greşit şi cu nerespectarea dispoziţiilor legale, a respins ca neîntemeiată acţiunea ce formează obiectul Dosarului nr. x/2015, reţinând în motivare faptul că "nici nu puteau fi avute în vedere operaţiunile comerciale încheiate în aceeaşi zi de către reclamantă".

5. Având în vedere dispoziţiile art. 27 alin. (1) lit. a) din O.G. nr. 92/2003 şi ale art. 4.1. din instrucţiunile privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 27 şi 28 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, rezultă faptul că, pentru a se putea atrage răspunderea solidară pentru suma de 2.576.613 RON (ce reprezintă contravaloarea fără TVA a bunurilor imobile achiziţionate de la D. SRL), este necesar ca valoarea activelor achiziţionate să reprezinte cel puţin jumătate din valoarea tuturor activelor corporale ale A. SRL (fosta B. SRL).

6. Instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că valoarea bunurilor imobile achiziţionate de la vânzătoarea D. SRL (în sumă totală de 3.195.000 RON, inclusiv TVA) nu reprezintă cel puţin jumătate din valoarea tuturor activelor ale A. SRL (fosta B. SRL), în condiţiile în care la acel moment deţinea în proprietate active corporale în valoare totală de 6.702.000 RON, achiziţionate după cum urmează:

a) Prin Contractul de vânzare echipamente nr. 1/19.07.2013, încheiat între B. SRL (actuala D. SRL), în calitate de vânzătoare, şi recurenta A. SRL (fosta B. SRL), în calitate de cumpărătoare; în vederea încasării preţului, societatea B. SRL (actuala D. SRL) a procedat la emiterea facturii fiscale seria x nr. x/19.07.2013 în valoare de 648.000 RON, 125.419,36 RON reprezentând TVA; preţul de achiziţie al echipamentelor (inclusiv TVA-ul aferent) a fost finanţat de către E. SA, în acest sens încheind cu banca finanţatoare contractul de credit nr. x/19.07.2013; mai mult decât atât, ambii asociaţi ai A. SRL (fosta B. SRL) deţin calitatea de fideiusori solidari în contractul de credit mai sus amintit.

b) Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP F. sub nr. x/19.07.2013, încheiat între societatea B. SRL (actuala D. SRL), în calitate de vânzătoare, şi recurenta A. SRL (fosta B. SRL), în calitatea de cumpărătoare, au fost achiziţionate imobile; în vederea încasării preţului, societatea B. SRL (actuala D. SRL) a procedat la emiterea facturii fiscale seria x nr. x/19.07.2013 în valoare de 6.054.000 RON, din care 1.171.741,96 RON TVA; preţul de achiziţie al imobilelor (inclusiv TVA-ul aferent) a fost finanţat de către E. SA, în acest sens A. SRL (fosta B. SRL) încheind cu banca finanţatoare contractul de credit nr. x/19.07.2013; mai mult decât atât, ambii asociaţi ai A. SRL (fosta B. SRL) deţin calitatea de fideiusori solidari în contractul de credit mai sus amintit. Asupra bunurilor achiziţionate de către A. SRL (fosta B. SRL) era deja constituită ipotecă în favoarea E. SA pentru rambursarea unui credit în sumă de 10.000.000 RON, iar la momentul încheierii tranzacţiilor menţionate pasivul societăţilor vânzătoare a fost diminuat cu peste 10.000.000 RON.

7. A concluzionat recurenta că rezultă în mod clar faptul că valoarea bunurilor imobile achiziţionate de la vânzătoarea D. SRL (în sumă totală de 3.195.000 RON, inclusiv TVA) nu reprezintă cel puţin jumătate din valoarea tuturor activelor ale A. SRL (fosta B. SRL), în condiţiile în care la acel moment deţinea în proprietate active corporale în valoare totala de 6.702.000 RON şi, pe cale de consecinţă, rezultă în mod clar faptul că în speţă nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 27 alin. (3) lit. a) din C. proc. fisc.

IV Apărările formulate de intimaţii pârâţi

8. Intimaţii - pârâţi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

9. Au arătat că temeinic şi legal prima instanţă a reţinut că situaţia de fapt reţinută de către organele fiscale şi expusă în sentinţă este reală şi corectă, rezultă din înscrisurile depuse la dosar de către părţi, reclamanta necontestând propriu-zis situaţia de fapt expusă.

10. Aşa cum s-a reţinut în sentinţa atacată, sunt îndeplinite cele două condiţii cumulative pentru angajarea răspunderii solidare, prevăzute de dispoziţiilor art. 27 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 92/2003, respectiv prima condiţie a controlului comun, reclamanta şi debitoarea având acelaşi administrator (aspect necontestat de către reclamantă), precum şi cea de a doua condiţie, vizând împrejurarea că reclamanta nu a deţinut active corporale în patrimoniu, anterior datei dobândirii activelor de la debitoarea SC D. SRL, reclamanta nefăcând dovada contrară acestei situaţii de fapt, ci doar a susţinut ca nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 27 alin. (3), lit. a), din) O.G. nr. 92/2003, raportat la activele dobândite în cursul aceleiaşi zi.

11. Reclamanta nu a făcut dovada, fără echivoc, a faptului că operaţiunile de vânzare cumpărare materializate prin facturile nr. x şi nr. 20403 şi faţă de care s-a dispus atragerea răspunderi sale solidare au fost încheiate ulterior achiziţiilor de la SC D. SRL, prima instanţă constatând corect că la dosarul cauzei nu s-au administrat probe din care să rezulte succesiunea în timp, în decursul zilei de 19.07.2013, a operaţiunilor de vânzare cumpărare, susţinerile reclamantei fiind simple alegaţii nedovedite, instanţa de fond considerând temeinic şi legal că, în interpretarea voinţei legiuitorului exprimată în cadrul dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 92/2003, nici nu puteau fi avute în vedere operaţiunile comerciale încheiate în aceeaşi zi de către reclamantă, fiind evident că, în condiţiile în care cele două societăţi comerciale vânzătoare aveau acelaşi administrator, toate contractele de vânzare cumpărare din data de 19.07.2013 au avut la bază o rezoluţie unitară, scopul lor fiind acela de "mutare" a activelor corporale de la o societate comercială la alta, concluzie care vine să fundamenteze temeinicia măsurii de angajare a răspunderii solidare contestate.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

12. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs care vor fi încadrate, raportat la conţinutul acestora, în motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", raportat la situaţia de fapt rezultată din probele administrate la instanţa de fond, Înalta Curte constată următoarele:

13. Prin Decizia nr. 1450/8.04.2015, AJFP Buzău a dispus, în baza dispoziţiilor art. 27 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 92/2003, angajarea răspunderii solidare a reclamantei SC A. SRL în vederea realizării creanţelor fiscale ale debitoarei SC D. SRL, în limita sumei de 2.576.613 RON.

14. În motivarea acestei decizii, s-a reţinut că SC D. SRL se află în procedura insolvenţei, potrivit încheierii din 16.09.2013 a Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, din Dosarul nr. x/2013, şi înregistrează la data de 15.112013 obligaţii fiscale în sumă de 3.232.402 RON, din care debite în sumă de 2.680.863 RON şi accesorii în sumă de 551.539 RON, existând riscul major ca bugetul de stat să fie definitiv prejudiciat prin radierea societăţii şi neplata sumelor respective.

15. SC D. SRL, SC D. SRL şi recurenta reclamantă din prezenta cauză au acelaşi administrator, C., fapt pentru care s-a concluzionat că cele trei societăţi comerciale se află sub control comun.

16. S-a constatat că, la data de 19.07.2013, debitoarea SC D. SRL a vândut reclamantei, potrivit facturilor fiscale nr. x şi nr. 20403, active corporale, clădiri şi terenuri, în valoare de 2.576.613 RON fără TVA, valoare care depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor dobânditoarei reclamante, aspect care a rezultat din adresa nr. x/21.11.2013 emisă de către AJFP Buzău - Activitatea de Inspecţie Fiscală.

17. La aceeaşi dată, SC D. SRL a vândut reclamantei, potrivit facturilor fiscale nr. x şi nr. 3652, active corporale, terenuri, clădiri şi utilaje industriale, în sumă totală de 5.404.839 RON fără TVA, valoare care, de asemenea, depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditoarei reclamante;

18. Anterior, reclamanta nu a deţinut active contabile în patrimoniu, aspect dedus din bilanţul contabil depus la organele fiscale pentru anul 2013 şi din adresa nr. x/21.11.2013 emisă de către AJFP Buzău - Activitatea de Inspecţie Fiscală.

19. Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestaţie administrativ fiscală, respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 45/9.07.2015 emisă de către DGRFP Galaţi. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat cererea de chemare în judecată, respinsă ca neîntemeiată prin sentinţa recurată.

20. Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (3) lit. a) şi (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, "(3) Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;

(4) În înţelesul alin. (3), termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) control - majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaţilor unei societăţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii;

b) control indirect - activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane.".

21. De asemenea, potrivit dispoziţiilor pct. 4.1. din Instrucţiunilor privind aplicarea procedurii de angajare a răspunderii solidare reglementate de dispoziţiile art. 27 şi 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală,

"În scopul angajării răspunderii solidare prevăzute la art. 27 alin. (3) lit. a) din C. proc. fisc. , organul fiscal cu competenţe în executarea silită a debitorului principal va avea în vedere următoarele:

a) constatarea faptului că debitorul declarat insolvabil sau insolvent, direct ori indirect, controlează, este controlat sau se află sub control comun cu persoana juridică asupra căreia urmează a fi atrasă răspunderea solidară;

b) stabilirea persoanei juridice asupra căreia urmează a fi atrasă răspunderea solidară şi care a dobândit în orice mod active de la debitorul declarat insolvabil sau insolvent (vânzare-cumpărare, cesiune de creanţă comercială, donaţie, schimb sau orice alt mod de transfer al dreptului de proprietate) anterior datei declarării insolvabilităţii ori insolvenţei, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;

c) orice alte documente pe care le deţine pentru stabilirea situaţiei de fapt.".

22. Rezultă, din aceste dispoziţii, că, pentru a fi atrasă răspunderea solidară cu debitorul declarat insolvabil a persoanei juridice care, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul, este necesar ca aceasta să dobândească, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active să reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului.

23. Aceste condiţii sunt îndeplinite în cauză, astfel cum în mod corect a constatat instanţa de fond, cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, raportat la situaţia de fapt reţinută şi necontestată.

24. În mod greşit susţine recurenta că valoarea bunurilor imobile achiziţionate de la vânzătoarea SC D. SRL, în sumă totală de 3.195.000 RON inclusiv TVA (2.576.613 RON fără TVA), nu reprezintă cel puţin jumătate din valoarea tuturor activelor sale, întrucât la acel moment deţinea în proprietate active corporale în valoare totala de 6.702.000 RON şi, pe cale de consecinţă, rezultă în mod clar faptul că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 27 alin. (3) lit. a) din C. proc. fisc. .

25. Reclamanta nu a deţinut active corporale în patrimoniu, anterior datei de 19.07.2013, data dobândirii activelor de la debitoarea SC D. SRL, potrivit facturilor fiscale nr. x şi nr. 20403, active corporale de natură clădiri şi terenuri în valoare de 3.195.000 RON, inclusiv TVA (2.576.613 RON fără TVA), şi a susţinut că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art. 27 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 92/2003, raportat la activele dobândite în cursul aceleiaşi zi, prin contractul de vânzare echipamente nr. 1/19.07.2013 încheiat cu SC D. SRL, prin care a dobândit echipamente în valoare de 648.000 RON cu TVA, şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/19.07.2013, prin care a dobândit de la SC D. SRL imobile în valoare de 6.054.000 RON cu TVA., totalul acestora fiind de 6.702.000 RON.

26. În mod corect, însă, instanţa de fond a constatat că nu s-au administrat probe din care să rezulte succesiunea în timp, în decursul zilei de 19.07.2013, a operaţiunilor de vânzare cumpărare, astfel că recurenta reclamanta nu a dovedit faptul că operaţiunile de vânzare cumpărare, potrivit facturilor nr. x şi nr. 20403, în baza cărora a dobândit de la debitoarea SC D. SRL active corporale, clădiri şi terenuri, în valoare de 2.576.613 RON fără TVA, faţă de care s-a dispus atragerea răspunderii sale solidare, au fost încheiate ulterior achiziţiilor de la SC D. SRL, prin contractul de vânzare echipamente nr. 1/19.07.2013 şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/19.07.2013, în valoare de 6.702.000 RON.

27. În aceste împrejurări, având în vedere şi faptul că recurenta reclamantă, cumpărătoare în operaţiunile de vânzare cumpărare încheiate la data de 19.07.2013, debitoarea SC D. SRL şi cea de a treia societate, SC D. SRL, ambele vânzătoare în aceste operaţiuni, aveau acelaşi administrator, în mod legal instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 27 alin. (3) lit. a) şi (4) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu aplicarea corectă a acestor dispoziţii legale.

VI Soluţia instanţei de recurs

28. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de recurs invocate prin cererea de recurs de către recurenta reclamantă, circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. SRL prin administrator special C. împotriva Sentinţei civile nr. 71 din 17 martie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.

GGC - GV