Suspension of tax acts' enforcement: well-justified case and imminent harm under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 12.05.2017 reclamanta SC A. SRL a solicitat instanţei suspendarea executării Deciziei nr. 19 din 20.01.2016, a deciziei de impunere nr. x/29.06.2015 şi a raportului de inspecţie nr. 113/29.06.2015, acte emise de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 261 din 06 septembrie 2017, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj şi a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 19 din 20.01.2016, a Deciziei nr. 139 din 29.06.2015 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. x/29.06.2015 până la soluţionarea definitivă a acţiunii în fond ce formează obiectul dosarului nr. x/2016

3. Cererea de recurs şi motivele de recurs invocate

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, recurentele- pârâte au arătat că instanţa de fond a reţinut în mod eronat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în temeiul unei expertize contabile ce nu a fost administrată în prezentul dosar, ci în cadrul dosarului având ca obiect controlul de legalitate a actului administrativ contestat, cauză care nu a fost soluţionată în mod definitiv şi în care s-au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă SC A. SRL a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de recurs, apreciind că aceasta nu este motivată. Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia către părţi, prin încheierea din 19 iunie 2018.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte, examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă SC A. SRL, apreciază că aceasta este neîntemeiată şi urmează a o respinge, reţinând cu recurentele- pârâte au dezvoltat critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Trecând la analiza cererii de recurs şi examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentele-pârâte, a probatoriului administrat în cauză şi a apărărilor exprimate prin întâmpinare de intimata-reclamantă, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond (...)"

Prin urmare, pentru suspendarea executării unui act administrativ este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiei existenţei cazului bine justificat şi a condiţiei prevenirii unei pagube iminente.

În accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, noţiunea de "cazuri bine justificate" este definită ca "împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ".

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, instanţa de fond a reţinut că împrejurările evocate de reclamantă, referitoare la determinarea greşită a cuantumului debitului fiscal şi a regimului recunoaşterii regimului deductibilităţii cheltuielilor, pot fi apreciate ca un caz bine justificat, o aparenţă de nelegalitate dată de nedeterminarea obligaţiei în raport cu starea de fapt fiscală reală.

Efectuând propria evaluare a elementelor raportului de drept fiscal dedus judecăţii, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a respectat procedura de soluţionare a cererii de suspendare a executării şi a stabilit, în raport cu probele administrate, fără a prejudeca fondul, că există elemente care pot afecta prezumţia de legalitate a actului administrativ.

În plus, evoluţia procesuală a acţiunii în anulare a actelor administrative fiscale contestate oferă elemente care confirmă îndeplinirea condiţiei cazului bine justificat, având în vedere că prin Sentinţa nr. 209 din 07 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2016, s-a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 19 din 20.01.2016 şi a deciziei de impunere în F-SJ 139/29.06.2015 şi s-a constatat că suma datorată de reclamantă cu titlu de impozit pe profit, TVA şi accesorii este de 290364 RON.

Pronunţarea unei hotărâri în fond privind anularea actului administrativ are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, aşa încât, în speţă, este îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

În ceea ce priveşte criticile recurentelor-pârâte privitoare la motivele pentru care prima instanţe a reţinut că în cauză este îndeplinită condiţia prevenirii unei pagube iminente, Înalta Curte apreciază, de asemenea, că sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004 prin pagubă iminentă se înţelege "prejudiciul material viitor şi previzibil, sau după caz perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau un serviciu public".

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că cerinţa prevenirii pagubei iminente poate fi reţinută, în contextul în care aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor actului administrativ înainte de exercitarea de către instanţă a controlului de legalitate este de natură să producă consecinţe greu de înlăturat asupra continuării activităţii economice a societăţii.

În concluzie, având în vedere cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este neîntemeiat, considerente pentru care cererea de recurs formulată potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respinsă, ca nefondată, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă SC A. SRL.

Respinge recursul declarat de pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj împotriva Sentinţei civile nr. 261 din 6 septembrie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2019.

GGC - GV