Suspension of execution of administrative financial correction for public procurement violations under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti cu nr. x/2017, reclamanta A. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul Obiectivului de convergenţă nr. 9168 din 15 decembrie 2016, până la pronunţarea instanţei de fond.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1098 din 28 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est şi a dispus suspendarea executării Procesului-verbal nr. x din 15 decembrie 2016, până la pronunţarea instanţei de fond.

3. Calea de atac exercitată în cauză şi motivele de recurs invocate

Împotriva Sentinţei civile nr. 1098, pronunţată în şedinţa publică de la 28 martie 2017, au formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est.

Ambii recurenţi au solicitat casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării litigiului, respingerea cererii de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 15 decembrie 2016.

În critica sentinţei recurate, recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat, apreciind că instanţa de fond nu a motivat hotărârea pronunţată şi nu a luat în considerare apărările formulate, considerente ce conduc la încălcarea din partea instanţei a regulilor de procedură care atrag sancţiunea nulităţii.

Recurentul a susţinut şi că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

În motivarea recursului său, recurentul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6, 7 şi 8 din C. proc. civ., republicat, dezvoltând critici privitoare la reţinerea greşită a îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat şi a condiţiei prevenirii unei pagube iminente. De asemenea, a invocat autoritatea pozitivă de lucru judecat, indicând o serie de hotărâri judecătoreşti în susţinerea acestei critici.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă, A. SRL nu a depus întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia către părţi, prin Încheierea din 24 aprilie 2018.

Prin Încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenţii-pârâţi, în raport de probatoriu administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că ambele recursuri sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale din cadrul Obiectivului de convergenţă nr. 9168 din 15 decembrie 2016, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, până la pronunţarea instanţei de fond.

În ceea ce priveşte primul motiv de casare invocat de ambii recurenţi, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte apreciază că aceasta nu este întemeiat, instanţa de fond reţinând în considerentele sentinţei recurate motivele care au format opinia sa şi care au condus la soluţia pronunţată.

Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu cuprinde argumente străine de natura pricinii, instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată, pronunţând o hotărâre cu respectarea prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. invocat de recurentul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiat. Recurentul nu aduce argumente în susţinerea acestui motiv de casare, sentinţa recurată nefiind pronunţată cu depăşirea limitelor puterii judecătoreşti.

Înalta Curte constată că şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat de ambii recurenţi, este neîntemeiat. În fapt, acest motiv de casare vizează, din perspectiva recurenţilor, nemotivarea hotărârii, aspect avut în vedere la analiza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7, invocat de recurentul-pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Înalta Curte apreciază de asemenea că nu este întemeiat, deoarece nu se face dovada încălcării autorităţii de lucru judecat prin pronunţarea instanţei de fond. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca o cerere de chemare în judecată să aibă acelaşi obiect, să fie întemeiată pe aceeaşi cauză şi să se dezbată de aceleaşi părţi, în aceeaşi calitate, or recurentul nu face dovada acestei triple identităţi în litigiul de faţă.

În ceea ce priveşte criticile invocate de ambii recurenţi-pârâţi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte apreciază că şi acestea sunt neîntemeiate.

În esenţă, instanţa de fond a admis cererea reclamantului apreciind că încheierea unui act adiţional care cuprinde tarife mai mari cu peste 50% faţă de contractual iniţial şi încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Instrucţiunea nr. 26 emisă de AMPOSDRU şi art. 221 din O.U.G. nr. 34/2006, analiza verificării oportunităţii achiziţionării serviciilor de contabilitate analitică, dovada efectuării acestora, similitudinea cu contractual iniţial, aplicabilitatea unor texte de lege şi prin urmare neaplicarea unor dispoziţii privind achiziţiile publice şi încălcarea principiului tratamentului egal şi proporţionalităţii sunt aspecte care, fără a antama fondul, fac să fie îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

Prima instanţă a mai reţinut, ca argument juridic aparent valabil în susţinerea condiţiei cazului bine justificat, şi faptul că aplicarea unei corecţii financiare de 100% încalcă principiul proporţionalităţii astfel cum este definit în art. 2 alin. (2) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, întrucât actul adiţional a fost încheiat în beneficiul proiectului, corecţia de 100% fiind disproporţionată.

Înalta Curte apreciază că prima instanţă a stabilit în mod corect că în cauză condiţia cazului bine justificat este îndeplinită în raport de argumentele prezentate de părţi.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate sa ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond ..."

Prin urmare, pentru suspendarea executării unui act administrativ este necesară îndeplinirea cumulativă a condiţiei existenţei cazului bine justificat şi a condiţiei prevenirii unei pagube iminente.

În accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, noţiunea de "cazuri bine justificate" este definită ca "împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ".

Argumentele reţinute de instanţa de fond şi prezentate mai sus sunt în măsură să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat, Înalta Curte fiind în acord raţionamentul primei instanţe.

Înalta Curte constată că şi criticile recurenţilor-pârâţi privitoare la condiţia prevenirii unei pagube iminente sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004 prin pagubă iminentă se înţelege "prejudiciul material viitor şi previzibil, sau după caz perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau un serviciu public".

Înalta Curte, analizând argumentele primei instanţe ce urmăresc îndeplinirea condiţiei prevenirii unei pagube iminente, apreciază că aceasta a interpretat corect datele cauza sub acest aspect, reţinând că prejudiciul material viitor şi previzibil pe care l-ar suporta prin executarea concretă a măsurii dispuse prin actul de control, va conduce la perturbarea previzibilă gravă a funcţionării societăţii sau chiar la eliminarea acesteia de pe piaţa serviciilor prestate prin obligarea intrării în insolvenţă sau chiar la faliment, din cauza situaţiei financiare precare în care se găseşte.

Totodată, în ceea ce priveşte legalitatea sentinţei atacate, Înalta Curte are în vedere şi soluţia pronunţată de instanţa de fond cu privire la acţiunea în anulare a actului administrativ, ce se solicită a fi suspendat în prezenta cauză.

Astfel, prin Sentinţa nr. 4829 din 08 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2017, s-a admis acţiunea reclamantei A. SRL, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est şi s-a dispus anularea Procesului-verbal nr. x din 15 decembrie 2016 şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative.

Pronunţarea unei hotărâri în fond, de anulare a actului administrativ, are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, constituind un argument în sensul îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat.

În concluzie, având în vedere cele expuse mai sus, recursurile exercitate potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 urmează a fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Regiunea Nord Est împotriva Sentinţei civile nr. 1098 din 28 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2019.

GGC - CP