Appeal dismissed as lacking interest after salary recalculation orders mooted dispute.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendants' appeal as lacking interest, thereby leaving the first-instance judgment in force. That judgment had partially granted the claimant's administrative action against the Ministry of Justice and the Minister of Justice, ordering the Minister to issue a new salary order recalculating the claimant's base allowance from 9 April 2015 in accordance with Art. 1(5¹) of Government Emergency Ordinance No. 83/2014, as amended by Law No. 71/2015, and rejecting the claim for damages for missed salary increases. The appeal was brought against that judgment, but the Court found, ex officio, that the defendants' interest in pursuing the appeal had ceased because, after filing the appeal, they had issued subsequent orders (OMJ No. 2066/C/2018, OMJ No. 86/C/2019, and OMJ No. 3079/C/2018) recalculating the claimant's salary rights as ordered, thereby implicitly acknowledging the claim. The Court applied Arts. 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, holding that a procedural interest must be actual and continuing throughout the proceedings, and, as it no longer existed, dismissed the appeal as devoid of interest under Art. 496(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal dismissed as lacking interest after salary recalculation orders mooted dispute: That judgment had partially granted the claimant's administrative action against the Ministry of Justice and the Minister of Justice, ordering the Minister to issue a new salary order recalculating the claimant's base allowance from 9 April 2015 in accordance with Art. 1(5¹) of Government Emergency Ordinance No. 83/2014, as amended by Law No. 71/2015, and rejecting the claim for damages for missed salary increases. The appeal was brought against that judgment, but the Court found, ex officio, that the defendants' interest in pursuing the appeal had ceased because, after filing the appeal, they had issued subsequent orders (OMJ No. 2066/C/2018, OMJ No. 86/C/2019, and OMJ No. 3079/C/2018) recalculating the claimant's salary rights as ordered, thereby implicitly acknowledging the claim. The Court applied Arts. 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code, holding that a procedural interest must be actual and continuing throughout the proceedings, and, as it no longer existed, dismissed the appeal as devoid of interest under Art. 496(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplied to establish that the respondents lack a legitimate interest in supporting the appeal, as the requirement of an actual interest is not fulfilled.
Used to determine that the interest in pursuing the appeal is no longer current, because the obligations were fulfilled after the appeal was filed.
Legal basis for rejecting the appeal as lacking interest.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 24.11.2016 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016 reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, solicitând obligarea pârâţilor la emiterea unui ordin de salarizare în vederea recalculării indemnizaţiei de încadrare cu drepturile acordate prin Sentinţa civilă nr. 679/CM/31.10.2007, pronunţată de Tribunalul Argeş;
- obligarea pârâţilor, în solidar, la acordarea unor despăgubiri în cuantum egal cu sumele rezultate prin neaplicarea creşterilor salariale de 2%, 5% şi 11%, începând cu data de 01.01.2010.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 2039 din 31 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de obiect a acţiunii.
A admis în parte acţiunea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei.
A obligat pârâtul Ministrul Justiţiei să emită reclamantei ordinul de salarizare cu o indemnizaţie de încadrare recalculată, începând cu data de 9.04.2015, potrivit art. 1 alin. (5) indice 1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 71/2015, ţinând cont de vechimea în profesie şi în muncă, de studii, de gradul profesional şi funcţia îndeplinită în cadrul instanţei.
A respins, în rest, acţiunea ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
3.1. Împotriva Sentinţei civile nr. 2039 din 31 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs pârâţii Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect.
Recurenţii-pârâţi au susţinut că prima instanţă, deşi a reţinut emiterea Ordinului MJ nr. 4680/C/21.12.2016, a respins în mod greşit excepţia lipsei de obiect a acţiunii, acest ordin fiind emis în baza art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 şi în acord cu Decizia nr. 23/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Învederează că prin Ordinul MJ nr. 219/C/01.02.2017 a fost modificat Ordinul MJ nr. 4680/C/21.12.2016, iar în data de 24.05.2017 a fost emis noul ordin privind salarizarea intimatei-reclamante, în speţă Ordinul MJ nr. 1470/C/24.05.2017, în aplicarea dispoziţiilor Ordinului MJ nr. 4680/C/2016 şi a Ordinului MJ nr. 219/C/2017, prin care au fost stabilite noile cuantumuri ale indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi ale sporurilor aferente acestora.
3.2. Prin concluziile scrise înregistrate la dosarul instanţei de recurs la data de 3 martie 2020, recurentul-pârât Ministerul Justiţiei a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate şi respingerea acţiunii, ca rămasă fără obiect, motivat de împrejurarea că, ministrul justiţiei, ţinând seama de OMJ nr. 2066/C/2018, a emis OMJ nr. 86/C/2019 prin care au fost recalculate drepturile salariale pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018 şi OMJ nr. 3079/C/2018, prin care au fost recalculate drepturile începând cu data de 1.07.2018.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea recurenţilor-pârâţi la emiterea unui nou ordin de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamant, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinţei recurate.
Înalta Curte reţine că, potrivit înscrisurilor de la dosar, la data de 24.05.2018, recurentul-pârât Ministrul Justiţiei a emis Ordinul nr. 2066/C/2018, prin care a recalculat cuantumul indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi al sporurilor cuvenite reclamantei, la nivelul maxim permis de prevederile legale, începând cu data de 09.04.2015. Ţinând seama de OMJ nr. 2066/C/2018, a emis OMJ nr. 86/C/2019 prin care au fost recalculate drepturile salariale pentru perioada 09.04.2015 - 30.06.2018 şi OMJ nr. 3079/C/2018, prin care au fost recalculate drepturile începând cu data de 1.07.2018.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că recurenţii-pârâţi, ulterior promovării căii de atac, şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite prin sentinţa de fond, cu efectul unei recunoaşteri implicite a pretenţiilor reclamantei. Prin urmare, interesul de a acţiona al pârâţilor nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiţia de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului şi va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes.
Respinge recursul declarat de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei şi Ministrul Justiţiei împotriva Sentinţei civile nr. 2039 din 31 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 martie 2020.
GGC - GV