Limitation of judicial review to procedural legality in administrative managerial performance evaluations

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 decembrie 2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Generală de Management şi Reţea Şcolară, anularea evaluării manageriale pentru perioada 1 septembrie 2014 - 31 august 2015, precum şi a reevaluării stabilite în urma contestaţiei administrative, cu consecinţa obligării pârâtului la emiterea unei noi evaluări, în raport de rezultatele expertizei judiciare ce se va efectua în cauză.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 2730 din 26 septembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice - Direcţia Generală de Management şi Reţea Şcolară, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 2730 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, reclamanta A. a arătat în esenţă următoarele:

În baza Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de "către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic din 11 august 2014 aprobată prin Ordinul Ministrului nr. 4315/2014, în termen legal, şi cu respectarea deplină a normelor cuprinse în metodologie, recurenta-reclamantă a prezentat în cadrul primei etape de evaluare a activităţii manageriale, conform art. 3, lit. a), autoevaluarea activităţii sale manageriale, pe baza fişei de autoevaluare şi a raportului argumentativ care justifică punctajul menţionat în fişa de autoevaluare. Raportul argumentativ a fost însoţit de o serie de documente relevante pentru autoevaluarea efectuată de reclamantă. Prin fişa de autoevaluare reclamanta şi-a apreciat activitatea desfăşurată în perioada 1 septembrie 2014 - 31 august 2015 la 96 de puncte (din 100 posibile), prin completarea formularul tipizat al fişei.

În etapa a doua a evaluării, în opinia recurentei-reclamante s-au produs o serie de încălcări ale Metodologiei, care au condus la o evaluare de numai 78,50 puncte, ceea ce o situează pe aceasta în zona calificativului "satisfăcător".

Afirmaţia instanţei de fond că raportul care trebuia întocmit de Comisia de evaluare nu trebuia să fie prezentat recurentei-reclamante este o interpretare excesivă a normelor aplicabile în cauză. În lipsa acelui raport, recurenta-reclamantă a fost nevoită să formuleze contestaţia împotriva evaluării Comisiei fără a cunoaşte exact care sunt motivele pentru care a fost depunctată.

Consideră recurenta că instanţa de fond a greşit şi atunci când, fără a analiza efectiv documentele depuse Ia dosar de către recurenta-reclamantă, a apreciat că diminuarea punctajului s-a făcut în mod legal şi a exemplificat în acest sens cu menţiunile făcute de Comisie cu privire la diferitele capitole avute în vedere în cadrul autoevaluării reţinând, deşi la dosarul cauzei a fost făcută dovada contrară, că recurenta-reclamantă nu ar fi întocmit anumite documente care erau în sarcina sa, deşi acest lucru nu este real. Prin acesta susţinere a instanţei de fond "s-a acoperit" o decizie subiectivă, adoptată fără existenţa unor repere concrete pentru a se verifica opinia comisiei de evaluare, ca şi opinia comisiei care a soluţionat contestaţia. Comisia de evaluare a operat în mod arbitrar, fără a comunica care sunt criteriile avute în vedere, punctajul propus de reclamantă prin autoevaluare, prin diminuarea aceluia, mai ales la categorii de activităţii care nu sunt de esenţa atribuţiunilor pe care reclamanta le are în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.

Recurenta-reclamantă a făcut o serie de precizări, însoţite de anexe existente şi la dosarul de autoevaluare şi care dovedesc faptul că afirmaţiile instanţei de fond privind faptul că diminuarea punctajului s-a datorat lipsei unor documente indicate de Comisie şi care ar fi justificat eventual scăderea autoevaluării nu sunt reale.

Proiectarea strategiei de coordonare şi direcţiile de dezvoltare a compartimentului. În Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ există proceduri de monitorizare şi evaluare a activităţii compartimentului curriculum la elaborarea cărora a participat personal reclamanta, pentru conformitate există la dispoziţie Anexa 1 care conţine lista procedurilor şi copii după proceduri, în raport la punctul 1.7. se constată că există proceduri de monitorizare şi evaluare a activităţii compartimentului, fapt care anulează argumentul 1.4.

Lista activităţilor prioritare la nivelul compartimentului este realizată conform agendei activităţilor la nivel naţional şi devine operaţională prin documentul decizional, primit la începutul săptămânii de către inspectorii şcolari din compartimentul "Curriculum şi Inspecţie şcolară".

Lista de priorităţi a cheltuielilor. A fost întocmită lista de priorităţi a cheltuielilor conform bugetului compartimentului - Anexa 3.

Există un buget al compartimentului curriculum şi administrativ corelat cu domeniile de activitate - Anexa 4

Organizarea activităţilor compartimentului. Fişele postului angajaţilor pe compartimentele curriculum şi administrativ au fost întocmite conform metodologiei în vigoare, semnate şi asumate de către aceştia. Pe baza fişei postului a fost realizată evaluarea anuală. (Anexa 5 - copii ale fişelor postului).

Conducerea - coordonarea activităţii compartimentului. Dovezi ale repartizării resurselor la nivelul compartimentului. Conform activităţilor din cadrul compartimentului au fost repartizate sumele pentru desfăşurarea acestora în condiţii legale.

Culegerea informaţiilor se realizează prin aplicarea de chestionare evaluative periodice, de regulă în luna iunie, pentru conformitate Anexa 6 - copii după chestionarele aplicate la data de 30 iunie 2015.

Dovezile privind întocmirea materialelor pentru departamentul curriculum sunt rapoartele periodice realizate în urma inspecţiilor şi a activităţilor prioritare, în conformitate cu lista priorităţilor. (Anexa 7 - copii după rapoartele periodice ale inspecţiilor.)

Există Registrul Riscurilor la nivelul compartimentului, conform Anexei 8 - copie după documentul Registrul Riscurilor.

Funcţiile sensibile ale compartimentului sunt clar identificate prin procedura de identificare a funcţiilor sensibile conform Anexei 9- copie după procedura cu privire la funcţiile sensibile ale compartimentului. Conform OSGG nr. 400 din 12 iunie 2015, standardul referitor la "funcţiile sensibile" nu mai există, astfel încât este discutabilă evaluarea reclamantei în baza acestui criteriu.

Motivarea - antrenarea personalului din subordine. Pe problema organizării admiterii în învăţământul liceal şi profesional şi pe problema atitudinii şi comportamentului inspectorului şcolar general adjunct A., nu au fost înregistrate la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ reclamaţii. Astfel de reclamaţii nu au existat nici la nivelul MECS. Nici una dintre măsurile propuse de Corpul de Control al ministrului nu s-au adresat reclamantei.

Monitorizarea/evaluarea controlului activităţilor compartimentului. Graficul inspecţiilor/controalelor pe anul şcolar 2014 - 2015 a fost întocmit la începutul anului şcolar, a fost prezentat în şedinţă publică directorilor şi respectat pe parcursului anului şcolar. Anexa 10 - copie după graficul de inspecţii 2014 - 2015.

Toate documentele care atestă aplicarea şi dezvoltarea sistemului de control intern/managerial la nivelul compartimentului există conform Anexei 11 - documente în copie ale dosarului SCIM.

Există un Registru al riscurilor şi acesta face parte din dosarul SCIM - vezi Anexa 12.

Conform Registrului riscurilor este evident că există şi o evidenţă a acestora, în planurile manageriale sunt luate în considerarea aceste riscuri şi propuse măsuri de diminuare.

Monitorizarea asigurării cu manuale a unităţilor şcolare este realizată de un inspector şcolar, cu atribuţii prin fişa postului. Însă această activitate a fost realizată prin inspecţie şcolară tematică şi inspecţie şcolară generală, la fel se asigură şi monitorizarea ofertelor educaţionale, prin inspecţie şcolară tematică şi inspecţie şcolară generală, conform graficului semestrial/anual. Anexa 13 - copii documente Monitorizarea asigurării cu manuale.

Relaţii de comunicare. Pe problema organizării admiterii în învăţământul liceal şi profesional nu au fost înregistrate Ia Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ reclamaţii. Astfel de reclamaţii nu au existat nici la nivelul MECS. Nici una dintre măsurile propuse de Corpul de control al ministrului nu s-au adresat reclamantei.

Pregătire profesională. Analiza nevoilor de formare profesională a personalului se realizează la nivelul I.S.J. Neamţ, anual, de către inspectorii compartimentului Dezvoltarea resurselor umane Anexa 14 Diverse. În luna noiembrie 2014 s-a desfăşurat inspecţia de specialitate realizată pe inspectorii şcolari generali din MECS, Arie curriculară "Om şi societate", compartiment "Curriculum". Activitatea de inspecţie a constat în activităţi de asistenţă la lecţie, analiza documentelor şi a activităţilor catedrei şi au fost acordate calificative de foarte bine. Anexă Nota de Inspecţie şi Rapoartele scrise/Procesele-verbale din şcolile inspectate.

Mai mult, pe aceeaşi linie a negării realităţii şi acoperirii abuzului făcut în evaluarea reclamantei, în raportul încheiat în urma soluţionării contestaţiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către Inspectorul General Adjunct, doamna A., din Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, în anul 2014 - 2015 (sub nr. x din 17 noiembrie 2015) nu sunt prezentate niciun fel de argumente sau explicaţii pentru scăderea punctajului de la nivelul de autoevaluare al reclamantei astfel încât să se ajungă la calificativul "satisfăcător", insistându-se încă o dată în mod nejustificat pe lipsa unor documente de sprijin a autoevaluării.

- Astfel, instanţa de fond a ignorat ambiguitatea şi modul lipsit de claritate în care intimatul-pârât a răspuns la interogatoriul formulat de recurenta-reclamantă, fapt care a atârnat greu la soluţia nefavorabilă pronunţată şi cu argumentul că recurenta-reclamantă nu ar fi făcut probe concludente pentru susţinerea cauzei sale.

Răspunsurile Ministerului sunt pline de cinism reproşându-i-se reclamantei, de pildă, că nu a solicitat să-i fie comunicate rapoartele de evaluare şi cel al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor deşi în Metodologia (în spatele căreia Ministerul "se ascunde" nu există vreo prevedere care să permită o asemenea solicitare din partea persoanei evaluate.

Răspunsul la întrebarea nr. 6 este dovada relei credinţe a Ministerului care persistă în afirmaţia nereală că fişa de autoevaluare nu a fost însoţită de suficiente documente doveditoare, în condiţiile în care s-a dovedit prin probele administrate în acest dosar că diminuarea punctajului reclamantei s-a motivat prin lipsa unor documente (indicându-se pentru ce domeniu de activitate nu s-au depus documente-probă), documente care s-a dovedit că au fost depuse la Comisia de evaluare.

Modul duplicitar de raportare la realitate a Ministerului este evident prin răspunsul pe care acesta la dat la întrebarea nr. 8: "Recunoaşteţi ca potrivit OMFP nr. 400/2015, modificat şi completat prin OMFP nr. 200/2016, respectiv a punctului 9 - Standarde - proceduri, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ era obligat să întocmească proceduri pentru activităţile pe care le desfăşura în care putea reflecta situaţiile concrete şi speciale existente pe plan local? Şi la care Ministerul a răspuns: "Da, dar procedurile trebuie întocmite cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei naţionale, metodologie, etc.)". În contextul acestui răspuns este important de observat "motivul" pentru care Comisia de control care şi-a finalizat activitatea prin Raportul nr. x din 2 septembrie 2015 (care a fost determinant în evaluarea negativă a activităţii reclamantei) a cerut anularea repartizării cazurilor speciale efectuată prin procedura legal elaborată de I.S.J. Neamţ. Motivul nu ar fi faptul că acea procedură ar încălca legislaţia în vigoare - aşa cum s-ar deduce din răspunsul mai sus citat al Ministerului, ci pentru faptul că acea procedură - a cărei elaborare era de competenţa I.S.J. Neamţ - nu ar fi fost valabile pentru că: "Pentru aceste criterii suplimentare nu s-a cerut avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ".

Aşa cum s-a dovedit prin probele administrate în cauză (printre care o rezoluţie emisă la nivelul Ministerului) o serie a acelor cazuri sociale au fost rezolvate ulterior la nivelul Ministerului în acelaşi sens cu soluţia stabilită pe plan local prin procedura elaborată de I.S.J. Neamţ.

Recurenta-reclamantă a considerat că punctajul acordat de Comisia de evaluare nu reflectă corect întreaga ei activitate din anul şcolar încheiat şi a solicitat revizuirea acestuia.

Potrivit art. 10 alin. (3) din Ordinul nr. 4315/2014: "Comisia de contestaţii analizează contestaţia având acces la raportul de evaluare, precum şi la raportul argumentativ depus de către persoana evaluată, cu documentaţia aferentă.". Este clar, şi acest lucru rezultă din dinamica întocmirii documentelor la nivelul Ministerului, că această Comisie nu a avut Raportul de evaluare al comisie care a fost întocmit pro causa, doar după formularea prezentei acţiuni.

În realitate comisia, încălcându-şi atribuţiunile legale, nu a răspuns niciuneia dintre criticile formulate de reclamantă, fără a analiza documentele depuse de aceasta. Nu s-a solicitat reclamantei alte acte în sprijinul celor invocate în contestaţie, nu a depus, un raport al comisiei de evaluare şi doar cel al comisiei de contestaţii, deşi avea obligaţia să prezinte toate documentele care au stat la baza evaluării reclamantei-reclamante.

- Instanţa de fond nu s-a pronunţat pe critica formulată de recurenta-reclamantă referitoare la caracterul formal al activităţii Comisiei care a analizat contestaţia formulată împotriva soluţiei Comisiei de evaluare.

Chiar dacă nu suntem în prezenţa unei jurisdicţii administrative, comisia de soluţionare a contestaţiei are obligaţia de a verifica efectiv actul contestat şi de a da explicaţii concrete pentru soluţia adoptată.

Intimatul-pârât nu a răspuns prin întâmpinarea sa la aspectul ridicat de către recurenta-reclamantă cu privire la faptul că fişa de evaluare, la rubrica ce cuprinde punctajul acordat de comisie, are modificări vizibile ale punctajelor acordate, ştersături, modificări pentru care nu există nicio certificare şi care nu ar reprezenta punctul de vedere al tuturor membrilor comisiei, fiind posibil ca acele fişe să fie modificate după semnarea lor de către unii dintre membri.

Modalitatea de efectuare a etapei a doua din evaluarea reclamantei, respectiv modul ocult, lipsit de transparenţă al activităţii comisiei de evaluare, care practic a minimalizat autoevaluarea propusă şi a ignorat raportul argumentativ depus de aceasta la dosarul de evaluare, a condus, prin calificativul pe care l-a generat, la o gravă vătămare recurentei-reclamante, o încălcare a dreptului obiectiv al acesteia ca munca sa să fie corect apreciată.

Se arată că evaluarea pe care o contestă recurenta este rezultatului unui şir de încălcări a normelor legale care reglementează materia:

- a fost încălcată prevederea art. 7 alin. (1) din Metodologie, care arată că: "(1) Inspectorul şcolar general, pe baza fişei postului, finalizează fişa de evaluare a inspectorului şcolar general adjunct, prevăzută în anexa nr. 2 la metodologie, prin realocarea, acolo unde este cazul, a punctajelor aferente.". Această operaţiune care rezultă din documentele aflate la dosar că nu a fost realizată este extrem de importantă fiind de natură a gira, de către persoana care este conducătorul direct al adjunctului, dacă autoevaluarea propusă de acela are acoperire în realitatea activităţii desfăşurate de acela.

S-a încălcat astfel un principiu fundamental care guvernează educaţia naţională şi care este prevăzut în art. 3 lit. m) a Legii nr. 1/2011 care arată în ce constă acest principiu, cităm: "m) principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodica şi adecvata a acestora". Lipsa motivării măsurii de diminuare a punctajului propus de reclamantă prin fişa de autoevaluare lipseşte măsura respectivă de vreun efect educativ pentru reclamantă, acesta se află în imposibilitatea de a-şi corecta eventualele deficienţe din activitate, din moment ce acelea nu-i sunt aduse Ia cunoştinţă. Mai mult, lipsa motivării o pune pe acesta în imposibilitatea de a putea promova în mod real, pe aspecte de substanţă, o contestaţie pe aspect de fond, constituind în mod evident o încălcare a dreptului reclamantei la apărare.

Se impune în legătură cu acest raport o primă observaţie. Acesta a privit activitatea inspectorului general, a reclamantei şi a unui grup de 9 inspectori şcolari de la nivelul judeţului şi care s-au ocupat de organizarea admiterii. Dacă scăderea calificativului reclamantei la nivelul satisfăcător în cadrul evaluării în discuţie a avut în vedere şi acest control de la centru, atunci în mod surprinzător aceasta este singura "sancţionată", toţi ceilalţi inspectori primind la evaluarea anuală calificative de foarte bine şi bine.

În realitate acel raport reflectă o abordare greşită, din partea unor funcţionari de la centru care nu au avut în vedere specificul local.

Comisia de control a apreciat în mod nejustificat, în raport de realitatea la nivel judeţean că: "Comisia judeţeană de admitere a considerat că trebuie să elimine abandonul şcolar (n. red. - bravo lor!) introducând în procedură următoarele criterii: cazuri sociale (familii monoparentale, fraţi la aceeaşi unitate de învăţământ, motive financiare) diferenţe mici în plus/minus (0,40 puncte). " Ignorând specificul local şi faptul că I.S.J. Neamţ cunoaşte cel mai bine situaţia în zonă, Corpul de control într-un efort de a justifica o atitudine care contravine nevoilor stringente din educaţia naţională şi-a reamintit de centralismul democratic comunist şi a făcut o vină Inspectoratului că a vrut să rezolve problemele de viaţa cu care s-a confruntat (elevi care potrivit repartiţiei computerizate ar fi trebuit să facă câte 100 de kilometri pe zi ca să meargă la şcoală, etc.): "Pentru aceste criterii suplimentare nu s-a cerut avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice".

Echipa de control, depăşindu-şi mandatul a verificat situaţiile speciale apărute în urma admiterii computerizate din perioada 27 - 30 iulie 2015 şi rezolvate de I.S.J. Neamţ în cadrul procedurii sus arătate, iar criticile sale s-au concentrat pe un aspect care nu făcea obiectul controlului ordonat. Cu toate acestea, la evaluarea reclamantei s-a avut în vedere acel raport care, aşa cum am arătat mai sus este dovada unui formalism excesiv şi a necunoaşterii situaţiei locale.

Apărările intimatului

Ministerul Educaţiei Naţionale a formulat întâmpinare la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia ca nefondată şi reiterând apărările invocate la instanţa de fond.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte neprezentarea/necomunicarea raportului întocmit de Comisia de evaluare către reclamanta-recurentă

Înalta Curte reţine că recurenta nu a arătat ce dispoziţie legală s-a încălcat, iar în condiţiile în care pârâtul a arătat la interogatoriu că reclamanta-recurentă nici nu a solicitat vreodată raportul de evaluare al comisiei de evaluare sau al comisiei de contestaţii nu se decelează vreo vătămare a recurentei, aceasta a contestat raportul punctual şi şi-a exercitat dreptul de apărare.

În conformitate cu prevederile art. 9 din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 pentru aprobarea "metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii generali adjuncţi din inspectoriale şcolare şi directorii caselor corpului didactic" - comunicarea calificativului se face doar însoţită de copia fişei de auto(evaluare).

Referitor la dosarul de autoevaluare şi diminuarea punctajului datorată lipsei unor documente

Potrivit art. 5 şi art. 6 din Metodologie: "membrilor comisiei nu le incumbă obligaţia de a solicita informaţii sau explicaţii suplimentare, în situaţia în care punctajul diferă de cel acordat în autoevaluare, astfel că nu se poate reţine că evaluarea este nelegală din această perspectivă. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1), (5) şi (6) din Metodologie, inspectorii şcolari generali adjuncţi completează fişa de (auto)evaluare şi elaborează un raport argumentativ, motivând punctajele pe baza documentelor justificative anexate, iar fişele de (auto)evaluare şi rapoartele argumentative, în format letric, însoţite de un CD care conţine, scanate, documentele justificative pentru punctajele acordate indicatorilor de performanţă, se transmit la secretariatul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale până la data de 31 august, inspectorii şcolari generali adjuncţi urmând a scana şi transmite, odată cu documentele justificative menţionate la alin. (5), şi fişele de post".

Recurenta arată că a făcut dovada contrară şi la dosarul cauzei existau documente întocmite care erau în sarcina sa reţinute ca motiv de către comisia de evaluare pentru a justifica punctajul acesteia.

Înalta Curte apreciază că lipsa sau conţinutul documentelor justificative şi a fişelor de post au fost analizate de Comisia de evaluare în baza competenţei sale legale, iar în urma activităţii de evaluare a fost întocmit Raportul nr. x din 22 octombrie 2015 cu punctaj şi motivare pentru fiecare unitate de competenţă, atribuţie, criteriu de performanţă, considerându-se că nu au fost aduse argumente care să justifice modificarea punctajului acordat recurentei-reclamante.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, instanţa de contencios poate verifica doar legalitatea procedurii de evaluare, nu şi oportunitatea, pentru că altfel ar încălca competenţele legale ale autorităţii pârâte. Calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat de instanţa de judecată, acordarea calificativului pentru fiecare criteriu nu poate fi supusă cenzurii instanţei pentru că altfel s-ar substitui comisiei de evaluare care acţionează în conformitate cu o procedură administrativ specială în conformitate cu dispoziţiile legale speciale.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită instanţa de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de soluţionare a contestaţiilor împotriva calificativului acordat, iar nu însăşi aspectele privind conţinutul criteriilor şi punctajele acordate şi soluţiilor date contestaţiilor.

În exercitarea atribuţiilor lor, entităţile administrative dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situaţia în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita sa, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporţionalităţii între înţelesul public şi cel privat, o evaluare a substanţei măsurilor dispuse, făcută de instanţa de contencios însăşi, ar constitui o ingerinţă nepermisă în atribuţiile administraţiei publice.

O atare abordare se regăseşte şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a decis că atunci când litigiul priveşte verificarea legalităţii procedurii în faţa unei comisii de admitere şi reexaminarea îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, aspectele care pot fi cenzurate pe cale jurisdicţională sunt arbitrariul, deturnarea de putere şi viciile de procedură. Evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei profesionale sunt însă elemente similare unui examen de tip şcolar sau universitar şi se îndepărtează atât de mult de la sarcina normală a judecătorului, încât garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţie nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (Cauza Van Marle şi alţii c. Olandei, Hotărârea Plenului Curţii din 26 iunie 1986).

Referitor la valorificarea probatoriului cu interogatoriul pârâtului de către instanţa de fond

Înalta Curte constată că şi acest motiv se subsumează argumentelor recurentei-reclamante care se referă la modalitatea de analiză şi apreciere a probatoriului de către instanţa de fond în această materie care vizează acordarea calificativelor privind experienţa profesională a reclamantei şi care este în competenţa legală a angajatorului. Instanţa de fond a coroborat elementele de fapt arătate de recurentă cu dispoziţiile legale incidente, respectând limitele marjei de apreciere a autorităţii pârâte.

În ceea ce priveşte dinamica întocmirii documentelor la nivelul Ministerului Educaţiei, întocmirea Raportului de evaluare pro causa după formularea prezentei acţiuni

Se reţine că Raportul de evaluare a fost motivat pentru fiecare din punctajele acordate pentru activitatea managerială desfăşurată de recurenta-reclamantă în perioada 2014 - 2015.

Înalta Curte constată că întocmirea Raportului de evaluare a fost făcută cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (3) din OMEN nr. 4315 din 11 august 2014 - "Coordonatorul comisiei de evaluare are obligaţia de a depune la secretariatul Direcţiei generale management resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale, toată documentaţia în termen de 15 zile lucrătoare de la finalizarea evaluării.".

Raportul de evaluare a fost înregistrat la Direcţia care coordonează evaluarea activităţii manageriale la data de 22 octombrie 2015, iar reclamanta-recurentă a formulat contestaţie la data de 6 noiembrie 2015 conform art. 10 din Metodologie.

Lipsa motivării diminuării punctajului şi nerespectarea principiului transparenţei

Înalta Curte constată că nu poate fi primită susţinerea recurentei că nu i-a fost respectat dreptul la apărare deoarece fiecare unitate de competenţă, atribuţie, criteriu de performanţă, există o motivare corespunzătoare în raportul de evaluare, inclusiv pentru cele la care s-a diminuat punctajul, temeinicia evaluării în substanţa sa fiind în competenţa autorităţii pârâte, fiind respectat principiul transparenţei şi al prevederilor art. 4 din Metodologie.

Raportul de control nr. x din 2 septembrie 2015 întocmit de Corpul de Control al Ministrului

Pârâtul-intimat a arătat că a ţinut cont de Raportul de control nr. x din 2 septembrie 2015 elaborat ca urmare a efectuării de către Corpul de Control al Ministrului, a unei activităţi de control privind organizarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional însă diminuarea punctajului a avut în vedere şi alte constatări.

Înalta Curte constată că nu s-a făcut dovada că echipa de control şi-a depăşit obiectul controlului ordonat (modul de soluţionare a situaţiilor speciale prevăzut de art. 55 alin. (1) din Metodologie), iar activitatea de control privind organizarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional era în conexiune cu evaluarea profesională şi managerială a reclamantei-recurente care a coordonat la nivelul I.S.J. Neamţ Comisia de admitere în învăţământul liceal şi profesional, informaţiile fiind valorificate în concordanţă cu prevederile art. 4 din Metodologie.

În ce priveşte modificările vizibile ale punctajelor acordate

Înalta Curte reţine că argumentele recurentei-reclamante sunt doar simple supoziţii, ipoteze, nefiind dovedit că vreunul dintre membrii comisiei care au semnat la sfârşitul fişei de evaluare ar fi avut cunoştinţă sau nu despre modificări, ştersături, deoarece era logic să se semneze la finalul fişei şi nu să certifice fiecare membru prin semnătură modificările de punctaj: la rubrica respectivă, nu ar fi existat spaţiu suficient să fie semnată certificarea de către toţi membrii comisiei, astfel că efectuarea acestei operaţiuni la sfârşitul fişei este logică şi rezonabilă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 2730 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2019.

GGC - CP