Request to supplement judgment’s operative part fails when seeking unpleaded costs, violating art. 444 CPC limits on curing judicial omission.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's request to supplement the operative part of the previous appellate decision, ruling it unfounded. The underlying dispute involved an administrative appeal challenging a rural financing agency's termination of an agricultural machinery purchase contract and the resulting establishment of budget claims; while the earlier appellate decision (Nov 2019) had already granted the claimant's annulment request and awarded limited court costs, the current proceeding addressed a subsequent application for supplementary relief. The Court held that the claimant's attempt to recover additional legal fees, expert costs, and transport expenses submitted after the main hearing constituted an improper reform of the judgment rather than a cure for judicial omission, and that the claimant failed to identify a specific point of omission in the original decision as required by law. The decision is based on Article 444(1) and Article 453(1) of the Civil Procedure Code, which govern the strict limits of completing a judgment's operative part and the obligation of the losing party to pay court costs, respectively.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 444 C. proc. civ, art. 453 alin. (1) C. proc. civ, art. 451 alin. (1) C. proc. civ, art. 444 alin. (1) C. proc. civ; Request to supplement judgment’s operative part fails when seeking unpleaded costs, violating art. 444 CPC limits on curing judicial omission: The underlying dispute involved an administrative appeal challenging a rural financing agency's termination of an agricultural machinery purchase contract and the resulting establishment of budget claims; while the earlier appellate decision (Nov 2019) had already granted the claimant's annulment request and awarded limited court costs, the current proceeding addressed a subsequent application for supplementary relief. The Court held that the claimant's attempt to recover additional legal fees, expert costs, and transport expenses submitted after the main hearing constituted an improper reform of the judgment rather than a cure for judicial omission, and that the claimant failed to identify a specific point of omission in the original decision as required by law. The decision is based on Article 444(1) and Article 453(1) of the Civil Procedure Code, which govern the strict limits of completing a judgment's operative part and the obligation of the losing party to pay court costs, respectively.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision applied to dismiss the request to complete the judgment's operative part due to lack of a specific omission by the court.
Full text
Asupra cererii de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2015;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.04.2015, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Centrul Regional pentru Înfiinţarea Investiţiilor Rurale 6 NV Satu-Mare, solicitând anularea actului administrativ procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în data 10.10.2014 cu privire la proiectul x/18.01.2013 - "Achiziţie de utilaje specifice pregătirii terenului de către SC A. SRL, înregistrat sub nr. x, precum şi anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 44254/23.12.2014 emisă de AFIR., înlăturarea sancţiunii privind rezilierea contractului de finanţare nr. x/18.01.2013, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat şi taxa judiciară de timbru.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 144 din 28 aprilie 2016, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de chemare în judecată modificată formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Centrul Regional pentru Înfiinţarea Investiţiilor Rurale 6 NV Satu-Mare.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile atacate a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, invocând critici care vizează cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
II. Soluţia instanţei de recurs
Prin Decizia nr. 5808 din 21 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul formulat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 144/2016 din 28 aprilie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.
A casat sentinţa atacată şi în rejudecare a admis acţiunea reclamantei, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x/14.10.2014 şi Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 44254/23.12.2014. A obligat intimata la plata sumei de 1011,50 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurentă.
III. La data de 23.12.2019 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care reclamanta a solicitat, în temeiul art. 444 C. proc. civ..civ., obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată achitate de recurenta- reclamantă în faţa instanţei de fond şi de recurs, astfel: - 100 RON valoarea taxei de timbru în recurs, - 7000 RON reprezentând onorariul expertului achitat în fond, - 1200 euro aferent onorariului avocaţial pentru fond şi recurs, - 1816 RON onorariu avocat aferent procedurii prealabile privind contestarea deciziei de declarare a cheltuielilor neeligibile, - 2023 RON constând în cheltuieli transport pentru cele 2 termene de judecată din 26.09.2019 şi 07.11.2019 conform facturilor şi chitanţelor/ordinelor de plată depuse în probaţiune.
În susţinerea cererii a anexat înscrisuri doveditoare.
Intimata-pârâtă A.F.I.R. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de completare a dispozitivului, ca inadmisibilă.
IV. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Examinând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, formulată, se constată că nu este fondată şi va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată".
Prin decizia a cărei completare a dispozitivului se solicită, s-a admis recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, s-a casat sentinţa atacată şi în rejudecare s-a admis acţiunea reclamantei, s-au anulat actele administrative atacate şi a fost obligată intimata la plata sumei de 1011,50 RON reprezentând cheltuieli de judecată către recurentă.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezultă că la termenul de judecată din data de 7.11.2019, recurenta -reclamantă a depus la dosarul cauzei factura seria x nr. x/01.11.2019, în sumă de 1011,50 RON, reprezentând contravaloare transport avion Cluj - Bucureşti pentru termenul din data de 07.11.2019, emisă de B. către SC A. SRL.
De asemenea, la dosarul cauzei a fost depusă chitanţa seria x nr. x/01.10.2019 din care rezultă că B. a primit de la SC A. SRL suma de 1011,50 RON reprezentând contravaloarea facturii seria x nr. x din data de 25.09.2019 (factură care nu a fost depusă la dosarul cauzei).
Au mai fost depuse la dosarul cauzei facturile nr. x din 6.11.2019 cu suma de 107.90 euro şi factura nr. x din 06.11.2019 cu suma de 153.28 euro emise de x, cumpărător fiind B. reprezentând rezervare bilet avion cu ruta Bucureşti - Cluj şi Cluj - Bucureşti pt. data de 07.11.2019, .
Din încheierea de şedinţă din data de 7 noiembrie 2019, termen de judecată la care au avut loc dezbaterile pe fond ale recursului reclamantei, apărătorul recurentei-reclamante a solicitat, în esenţă, admiterea recursului, iar în subsidiar reţinerea cauzei spre rejudecare cu cheltuieli de judecată conform dovezilor ataşate.
În considerentele Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, s-a reţinut că "în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (1) C. proc. civ. se va dispune obligarea intimatei, căzută în pretenţii, la plata cheltuielilor de judecată către recurenta reclamantă, constând în cheltuieli de deplasare ale apărătorului aşa cum s-a solicitat."
Astfel, Înalta Curte prin Decizia nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 a acordat cheltuieli de judecată aşa cum au fost solicitate de parte şi în conformitate cu înscrisurilor ataşate la dosarul cauzei astfel cum au fost menţionate mai-sus.
Însă, prin cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019, recurenta-reclamantă a depus înscrisuri noi şi solicitări noi în ceea ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată, ulterior pronunţării deciziei în discuţie, solicitări care nu au fost formulate în cadrul dezbaterilor recursului care au avut loc la termenul de judecată din data de 07.11.2019.
Totodată, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă prin cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu a indicat concret asupra cărui capăt de cerere instanţa de recurs nu s-a pronunţat, sau a omis să se pronunţe, care să conducă la completarea dispozitivului hotărârii în sensul dispoziţiilor art. 444 C. proc. civ.
Prin această nouă cerere formulată precum şi prin înscrisurile ataşate, recurenta-reclamantă tinde la reformarea hotărârii, în cauză nefiind vorba de vreo omisiune a instanţei de recurs care să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 444 C. proc. civ.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei în ceea ce priveşte cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru aceste considerente în baza art. 444 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 5808 din 21 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2015, formulată de recurenta-reclamantă SC A. SRL, ca nefondată. Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2020.
GGC - GV