Inadmissibility of appeal against final decision dismissing recusal; violation of unity of appeal route

Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 302 din 18.11.2019 a Tribunalului Suceava, fiind totodată obligat acesta la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens Curtea de Apel Suceava a reţinut că apelantul A. a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 302 din 18.11.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava prin care s-a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 233/30.09.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2019, prin care, în temeiul art. 68 C. proc. pen. cu referire la art. 67 alin. (2) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, o cerere de recuzare.

Astfel, în esenţă, s-a constatat că, potrivit legii, apelantului A. nu îi este recunoscută calea de atac împotriva Sentinţei penale nr. 302 din 18.11.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava, întrucât a fost formulată împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare.

Concluzionând, constatând că Sentinţa penală nr. 302 din 18.11.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava nu este supusă niciunei căi de atac, întrucât nici hotărârea prin care s-a soluţionat cererea de recuzare a unui judecător nu este supusă vreunei căi de atac, Curtea de Apel Suceava a respins ca inadmisibil apelul formulat de apelantul A..

Împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunţată de către Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, petentul A. a formulat apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 21.02.2020, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 28.02.2020, ocazie cu care reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea apelului ca inadmisibil fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive.

Examinând calea de atac formulată în cauză de apelantul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Obiectul prezentei căi de atac îl constituie Decizia penală nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunţată de către Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 302 din 18.11.2019 a Tribunalului Suceava, definitivă, prin care s-a respins ca inadmisibilă în principiu cererea de revizuire formulată de petent împotriva Încheierii nr. 233/30.09.2019 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosarul nr. x/2019, ce a avut ca obiect o cerere de recuzare respinsă, ca inadmisibilă.

Aşadar, prin decizia penală atacată, curtea de apel a constatat inadmisibilitatea apelului formulat de apelantul A. împotriva soluţiei pronunţate de tribunal de respingere în principiu a unei cereri de revizuire, întrucât, potrivit legii, hotărârea apelată, nu este supusă niciunei căi de atac.

Decizia penală nr. 144/10.02.2020 a Curţii de Apel Suceava - împotriva căreia apelantul a formulat prezenta cale de atac - este definitivă.

Împotriva deciziei atacate, legea nu prevede nicio cale de atac ordinară sau extraordinară, prin urmare, apelantul a promovat o cale de atac împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare, fiind astfel încălcat principiul unicităţii căii de atac prevăzut de lege.

Or, o cale de atac nu poate exista în afara legii. Această regulă are valoare de principiu constituţional. Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Concluzionând, în condiţiile în care calea de atac de faţă a fost exercitată împotriva unei hotărâri definitive, Înalta Curte va constata că apelul formulat în cauză de petentul A. este inadmisibil, urmând a-l respinge ca atare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge apelul declarat de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, ca inadmisibil.

În raport cu soluţia dispusă, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul petent A. împotriva Deciziei penale nr. 144 din data de 10 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2020.

GGC - GV