Withdrawal of execution contestation in criminal proceedings: Admissibility of party disposition principle under mandatory criminal procedure

Deliberând, asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 381 din 26 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Tribunalul Iaşi, în baza art. 6011 C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, cererea având ca obiect contestaţie la executare formulată, fără mandat, în numele persoanei condamnate A., în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, cerere neînsuşită de aceasta.

Prin Decizia penală nr. 52/CJ din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, În temeiul art. 283 alin. (4) lit. n) din C. proc. pen., a aplicat contestatorului condamnat A. amendă judiciară în cuantum de 5.000 RON pentru abuz de drept procesual.

În temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul condamnat A., deţinut în Penitenciarul Iaşi, împotriva Sentinţei penale nr. 381 din 26 martie 2019, pronunţată de Tribunalului Iaşi în Dosarul nr. x/2019, pe care a menţinut-o.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Iaşi a avut în vedere următoarele considerente:

Instanţa de fond, ca urmare a declaraţiei condamnatului A. prin care a menţionat că nu a formulat contestaţia la executare din prezentul dosar (a se vedea declaraţia de dosar fond), constatatând că o altă persoană a formulat această cerere în numele persoanei condamnate A., fără mandat din partea acesteia, a constatat că cererea a fost adresată instanţei în afara cadrului legal, dispunând, în consecinţă, respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Potrivit disp. art. 4251 alin. (2) C. proc. pen., pot face contestaţie procurorul şi subiecţii procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum şi persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta.

În cauza de faţă, având în vedere că cererea este fictivă, nu avem subiecţi procesuali, drept pentru contestatorul, prin contestaţia de faţă, trebuia să invoce că i-a fost vătămat vreun interes legitim, ceea ce nu a invocat.

Faţă de lipsa de interes a condamnatului A. de a formula prezenta contestaţie, Curtea a respins-o, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., ca inadmisibilă.

Trebuie precizat şi faptul că atitudinea condamnatului de a formula contestaţia, pe care a înaintat-o prin administraţia locului de deţinere, care a atestat, prin agentul de penitenciar, primirea contestaţiei de la A., şi de a susţine ulterior că nu a formulat vreo contestaţie, a fost apreciată de către Curte ca abatere judiciară, constând în exercitarea în mod abuziv a dreptului procesual de a formula o cale de atac, dispunându-se în consecinţă, în temeiul art. 283 alin. (4) lit. n) C. proc. pen., aplicarea sancţiunii amenzii judiciare în cuantum de 5.000 de RON.

Împotriva Deciziei penale nr. 52/CJ din 16 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, a declarat contestaţie contestatorul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi repartizat aleatoriu completului de judecată nr. 2, penal, cu termen de soluţionare la data de 1 octombrie 2019.

Pentru termenul din data de 1 octombrie 2019, contestatorul a transmis la dosar o cerere prin care a arătat că nu doreşte să fie prezent la termenul de judecată, deoarece nu a formulat contestaţie, nu şi-o însuşeşte şi solicită retragerea acesteia.

La termenul din data de 1 octombrie 2019, reprezentantul Ministerului Public şi apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului au solicitat ca instanţa să ia act de retragerea contestaţiei.

Înalta Curte, examinând dispoziţiile C. proc. pen., constată că o astfel de situaţie, a retragerii contestaţiei, nu a fost prevăzută de legiuitor în procedura soluţionării contestaţiei întemeiată pe dispoziţiile art. 4251 C. proc. pen.

De asemenea, constată că, C. proc. pen. nu prevede explicit principiul oficialităţii procesului penal, însă prevede obligativitatea punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale în cadrul principiilor generale, care includ, în realitate, aspecte ce ţin de principiul oficialităţii.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în procesul penal nu se aplică principiul disponibilităţii ca în procesele civile, însă, cu titlu de excepţie, în privinţa cererilor formulate de către părţi, prin care acestea îşi exercită dreptul de a declara o cale de atac, trebuie recunoscut şi dreptul lor de a-şi retrage acea cale de atac.

Această interpretare se impune şi prin raportare la dispoziţiile art. 415 C. proc. pen. care prevăd posibilitatea apelantului de a-şi retrage calea de atac promovată, şi, mai ales, din analiza prevederilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., în care se arată, printre altele, că, în cazul introducerii unei contestaţii sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori şi-a retras contestaţia ori cererea.

Or, dacă legiuitorul nu ar fi dorit să recunoască persoanei care a introdus o contestaţie dreptul de a o retrage, nu ar fi reglementat acoperirea cheltuielilor judiciare într-o asemenea situaţie.

Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere că retragerea căii de atac s-a făcut personal de către contestator, până la încheierea dezbaterilor, Înalta Curte urmează a lua act de manifestarea de voinţă expresă a contestatorului A., în sensul retragerii contestaţiei declarate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei declarată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 52/CJ din 16 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 octombrie 2019.

GGC - LM