Civil action to annul criminal expert reports barred as impermissible interference with evidence in res judicata criminal proceeding
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) declared the appellant’s appeal null and void, thereby upholding the lower courts’ decision that rejected the plaintiff’s claim; the plaintiff did not prevail. The dispute concerned a civil action filed by a plaintiff seeking the annulment of forensic graphology and accounting expert reports originally issued within a separate criminal investigation for tax evasion, which the plaintiff argued were illegally conducted and factually incorrect. The decisive legal basis was Article 489 of the Code of Civil Procedure, under which an appeal is null if it does not address the specific illegality grounds for cassation under Article 488; the court found the appellant’s arguments merely reiterated prior arguments regarding the admissibility and administration of criminal evidence in a distinct civil proceeding, failing to challenge the legality of the appellate court’s reasoning.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 181 alin. (2) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ; Civil action to annul criminal expert reports barred as impermissible interference with evidence in res judicata criminal proceeding: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţia din 03.03.2020, completul de filtru a fixat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, pentru soluţionarea acestuia, la data de 25.03.2020.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 03.07.2018 pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D., anularea Rapoartelor de expertiză grafoscopică nr. 211254/2013 şi nr. 192566/2013 efectuate de IPJ Brăila, anularea raportului de expertiză contabilă şi a suplimentului la raportul de expertiză contabilă, efectuate în Dosarul penal nr. x/2014, soluţionat de Tribunalul Brăila.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Brăila
Prin Sentinţa civilă nr. 754/21.12.2018, Tribunalul Brăila a respins, ca inadmisibilă, acţiunea reclamantului.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi
Prin Decizia nr. 120/A/18.09.2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul promovat de reclamantul A. împotriva sentinţei.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., formulând următoarele critici:
- Rapoartele de expertiză grafoscopică a căror anulare se solicită sunt singurele probe din procesul penal care au condus la condamnarea reclamantului pentru complicitate la evaziune fiscală, fiind emise de către IPJ Brăila, adică aceeaşi instituţie care a realizat cercetarea în cauză;
- Concluziile acestor rapoarte sunt contrazise de experţii E. şi F., care, examinând facturile în litigiu şi modele de comparaţie provenind de la reclamant, au stabilit, fără echivoc, că facturile nu sunt scrise de către acesta;
- Rapoartele respective sunt ilegal întocmite, fără a se aduce la cunoştinţa reclamantului măsura dispunerii acestora, fără să-i dea posibilitatea de a-şi angaja un expert parte şi fără a-i solicita probe de scris;
- Poliţiştii au fost desemnaţi pentru efectuarea lucrării prin numire directă, fără a se respecta procedura de desemnare a experţilor prevăzută de lege;
- Expertiza contabilă este ilegală, întrucât expertul nu are calitatea de "consultant fiscal", fapt dovedit prin răspunsul primit de la Camera Consultanţilor Fiscali şi este incorectă, întrucât se bazează pe constatările rapoartelor grafoscopice dovedite greşite;
- Scopul demersului judiciar şi al prezentei căi de atac este acela de a anula lucrările ilegale şi incorecte, fără a se aduce critici sentinţei penale în care au fost folosite, instanţa de recurs având posibilitatea de control judiciar asupra sentinţei atacate;
- Prin lucrările contestate au fost aduse prejudicii grave reclamantului, ce nu pot fi reparate decât prin anularea lor, în condiţiile în care la dosarul cauzei există probe care dovedesc susţinerile recurentului-reclamant.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţia din 03.03.2020, completul de filtru a fixat termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părţi, pentru soluţionarea acestuia, la data de 25.03.2020.
La data de 13.02.2020 (data e-mail), intimata-pârâtă B. a formulat punct de vedere la raport prin care a invocat excepţiile de nulitate şi de inadmisibilitate a recursului.
La data de 15.02.2020 (data e-mail), recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat admiterea recursului.
6. Apărările formulate în cauză
La data de 09.12.2019 (data poştei), în termen legal, intimata-pârâtă B. a formulat întâmpinare (comunicată recurentului la data de 16.12.2019), prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că motivele deduse judecăţii prin intermediul căii extraordinare de atac reiau argumente deja examinate de către instanţele anterioare şi vizează probele administrate în Dosarul penal nr. x/2014
La data de 18.12.2019, în termen legal, recurentul a formulat răspuns la întâmpinarea intimatei pârâte B., prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate în cadrul actului procedural şi admiterea recursului.
La data de 23.12.2019 (data poştei), în termen legal, intimatul-pârât D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, întâmpinarea fiind comunicată recurentului la data de 07.01.2020, termenul pentru formularea răspunsului la întâmpinare expirând la data de 20.01.2020, prin prorogarea reglementată de art. 181 alin. (2) C. proc. civ.
La data de 08.01.2020 (data poştei), în afara termenului legal, a formulat întâmpinare C., prin care a solicitat respingerea recursului şi judecata în lipsă.
La data de 13.01.2020, în termen legal, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului D., prin care a solicitat respingerea apărărilor din actul procedural şi admiterea recursului.
La data de 20.01.2020, recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului G., solicitând respingerea apărărilor pârâtului şi admiterea recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.
În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
În speţă, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.
Susţinerile recurentului nu se circumscriu niciunui caz de casare şi nu reprezintă chestiuni de nelegalitate care să poată fi analizate ca atare de instanţa de recurs, întrucât pentru a motiva recursul în sensul legii este necesară raportarea criticilor formulate la conţinutul deciziei obiect al căii extraordinare de atac, cu indicarea modalităţii în care instanţa de judecată nu s-a conformat dispoziţiilor legale incidente.
Recursul reclamantului, deşi formal întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reiterează critici deduse judecăţii în calea de atac a apelului privind modalitatea în care au fost administrate şi apreciate probatorii în cadrul procesului penal şi nu se raportează la considerentele deciziei recurate, prin care s-a apreciat că apărările acestuia vizează înlăturarea probelor din procesul penal, acţiune inadmisibilă în actualul cadru procesual.
Astfel, recurentul arată că rapoartele de expertiză grafoscopică a căror anulare se solicită au fost ilegal întocmite şi nu au respectat procedura prevăzută de lege; că experţii E. şi F., examinând facturile în litigiu şi modele de comparaţie provenind de la reclamant au stabilit, fără echivoc, că facturile nu sunt scrise de acesta; că expertiza contabilă este ilegală, întrucât expertul nu are calitatea de "consultant fiscal" şi este incorectă, întrucât se bazează pe constatările rapoartelor grafoscopice dovedite a fi greşite; că lucrările contestate i-au adus grave prejudicii, care nu pot fi remediate decât prin anularea acestor documente.
Prin decizia recurată însă s-a reţinut că, dat fiind caracterul de mijloace probatorii efectuate în procesul penal al actelor a căror anulare se solicită în prezentul demers judiciar (rapoarte de expertiză grafoscopică, raport de expertiză contabilă), acestea nu pot fi analizate într-o acţiune distinctă, diferită de cadrul procesual înlăuntrul căruia au fost întocmite şi analizate ca mijloace probatorii.
A mai reţinut instanţa de apel că anularea sau constatarea nulităţii actelor menţionate se poate face numai de instanţa în faţa căreia au fost administrate aceste probe (în speţă de secţia penală a Tribunalului Brăila).
Constituind mijloace probatorii în dosarul penal, aceste înscrisuri nu mai reprezintă şi acte juridice de sine stătătoare a căror legalitate sau nulitate să poată fi analizată şi în cadrul unui proces civil distinct.
S-a mai reţinut că prin demersul urmărit în faţa instanţei civile, în dosarul de faţă, reclamantul încearcă o descalificare a probelor din procesul penal, acţiune care este însă inadmisibilă, întrucât mijloacele probatorii din procesul penal pot fi dispuse, verificate şi, după caz, anulate, conform dispoziţiilor procedurale din materia în care au fost dispuse, în speţă conform normelor de procedură penală din C. proc. pen. de la 1869, cod în temeiul căruia a fost soluţionat Dosarul penal nr. x/2014
A concluzionat instanţa de apel că reclamantul încearcă, prin prezenta acţiune, să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispoziţiilor imperative ale legii şi principiului autorităţii lucrului judecat.
Faţă de cele arătate, rezultă că recurentul nu se raportează, prin criticile formulate, la considerentele instanţei de apel şi nu arată în ce modalitate decizia atacată este contrară legii, ci reiterează, în calea extraordinară de atac, aceleaşi apărări deduse judecăţii în etapa procesuală anterioară, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., intervine sancţiunea nulităţii recursului.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 120/A din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 120/A din 18 septembrie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii C., D., B.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 25 martie 2020.
GGC - NN