Parental authority claim over minor; nullity of appeal for lack of required signature

Asupra recursul, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată formulată la 3 ianuarie 2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, încuviinţarea exercitării autorităţii părinteşti asupra fiului său, minorul B.

Prin încheierea din 14 martie 2019, Tribunalul Suceava, secţia I civilă, a dispus conexarea Dosarelor nr. x/2019, nr. y/2019, nr. z/2019, nr. w/2019 şi nr. x/86/2019 la Dosarul nr. x/2019.

2. Sentinţa Tribunalului Suceava, secţia I civilă

Prin Sentinţa civilă nr. 274 din 18 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, au fost respinse cererile conexe având ca obiect situaţie juridică minor, formulate de reclamantul A.

3. Încheierea Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă

Prin încheierea din 12 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019, a fost suspendată, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecata apelului formulat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 274 din 18 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2019, recurentul A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 octombrie 2019 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8, astfel cum reiese din Fişa ECRIS.

Prin rezoluţia din 7 octombrie 2019 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare a recursului către intimată şi a întâmpinării către recurent, în eventualitatea în care se va depune întâmpinare.

2. Procedura de filtru

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a reţinut că este admisibil având în vedere dispoziţiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară (...)", însă criticile formulate nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care recurentul nu critică soluţia instanţei cu privire la suspendarea judecăţii apelului formulat de acesta împotriva Sentinţei civile nr. 274 din 18 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, ci îşi exprimă punctul de vedere cu privire la membrii completului de judecată care au pronunţat încheierea atacată şi nu solicită anularea hotărârii atacate prin prezentul recurs, ci anularea sentinţei apelate în cadrul dosarului în care s-a pronunţat încheierea de suspendare.

De asemenea, s-a arătat că deşi recurentul-reclamant A. a fost citat cu menţiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancţiunea nulităţii, partea nu s-a conformat obligaţiei dispuse de instanţă.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Părţile nu au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluţia din 24 februarie 2020, s-a fixat termen de judecată la 19 martie 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii pentru nesemnarea recursului, în raport de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

2. Soluţia şi considerentele asupra recursului

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia nulităţii pentru nesemnarea recursului, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

Alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În cauza de faţă, se constată că deşi recurentul-reclamant A. a fost citat cu menţiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancţiunea nulităţii, partea nu s-a conformat obligaţiei dispuse de instanţă.

În lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei de judecată.

Cum recurentul-reclamant nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de judecată de a semna memoriul de recurs, având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condiţiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanţei, constatând lipsa semnăturii părţii, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs declarate de recurentul A. împotriva încheierii din 12 septembrie 2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, pentru lipsa semnăturii.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2020.

GGC - NN