Appeal annulled for failure to state cassation grounds; revision time-bar upheld.

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele

1. Cererea de sesizare a instanţei.

La data de 20.11.2018, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, sub nr. x/2018, cererea prin care petentul A. a solicitat revizuirea Deciziei civile nr. 212/A/19.03.2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul nr. x/2014, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 pct. 5 şi 8 şi următoarele din C. proc. civ.

În motivarea cererii, petentul a arătat că după pronunţarea hotărârii a cărei revizuire o solicită, s-au descoperit înscrisuri doveditoare care nu au putut fi prezentate din împrejurări independente de voinţa sa, respectiv "din cauza poziţiei duale a Primăriei Drobeta Turnu Severin care i-a înmânat actul adiţional la contractul de concesiune nr. x/2003 abia în data de 22.10.2018, fapt pe care l-a confirmat şi în instanţă cu chitanţele de plată a redevenţei pe anul curent şi anul anterior."

Cu referire la motivele de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a arătat că hotărârea atacată contravine Deciziei nr. 178/R/27.10.2015, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. x/2012, definitivă şi irevocabilă la data de 27.10.2015, decizie care menţine contractul de concesiune nr. x/2003 ca valabil, infirmând măsura rezilierii dispusă de către Municipiul Drobeta Turnu Severin.

2. Hotărârea tribunalului

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.02.2019, Tribunalul Mehedinţi, în temeiul dispoziţiilor art. 510 alin. (3) din C. proc. civ. a dispus disjungerea cererii de revizuire formulată în temeiul art. 509 pct. 8 din C. proc. civ. şi formarea unui dosar separat, care a fost înregistrat pe rolul aceleiaşi instanţe sub nr. x/2019.

Prin Decizia civilă nr. 3 din 19.02.2019, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul x/2019, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova.

3. Decizia curţii de apel

Prin Decizia civilă nr. 1.192/2019 din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a admis excepţia tardivităţii, invocată din oficiu şi a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 212/A/19.03.2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-revizuent A., cerere ce a fost înaintată instanţei supreme.

4. Recursul. Completul de filtru.

Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 10 iunie 2019, sub nr. x/2019 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluţia din data de 20 iunie 2019, s-a pus în vedere recurentului să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON. Totodată s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului conform art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., după efectuarea procedurilor de comunicare menţionate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă, prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., stabilite sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., că recursul este exercitat în termenul legal prevăzut de art. 485 alin. (1) din C. proc. civ., că este legal timbrat, cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, achitată cu chitanţa seria x/2019 nr. x din 15.01.2019, aflată la dosarul de recurs, iar hotărârea curţii de apel este susceptibilă de recurs, în raport de prevederile art. 513 alin. (6) din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivele de nelegalitate invocate prin memoriul de recurs, magistratul-asistent raportor a opinat în sensul în care recursul nu cuprinde motivele de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerinţă a cărei lipsă este sancţionată cu nulitate de prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., completul de filtru urmând a examina admisibilitatea în principiu a recursului din perspectiva posibilităţii încadrării criticilor de nelegalitate în motivele de casare, expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Analizând conţinutul cererii de recurs, Înalta Curte, constituită în complet de filtru constată că în motivarea căii de atac exercitate, revizuentul a invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., argumentând următoarele;

Cererea de revizuire nu a fost formulată tardiv având în vedere că pe rolul instanţelor de judecată erau în curs de soluţionare şi alte cauze, în legătura cu pricina pendinte şi care suspendă curgerea termenului de recurs faţă de împrejurarea că "toate instanţele de judecată au respins cererile pe excepţie şi pe autoritate de lucru judecat, fără a intra în judecarea fondului".

Pe de altă parte, după pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se cere, au fost descoperite înscrisuri doveditoare care nu au putut fi prezentate din împrejurări mai presus de voinţa revizuentului, şi care se datorează poziţiei Primăriei Drobeta Turnu Severin care a înmânat la data de 22.10.2018 actul adiţional la contractul de concesiune nr. x/2003, act adiţional înregistrat la data de 11.12.2017 şi care confirmă existenţa, în derulare, a contractului de concesiune. Existenţa actului adiţional confirmă dreptul şi interesul în promovarea cererii de revizuire în temeiul dispoziţiilor art. 509 pct. 5 din C. proc. civ.

În continuare, a mai susţinut că instanţa de fond, prin Sentinţa civilă nr. 2.218 din 10.10.2017 a admis excepţia autorităţii de lucru jucat şi a respins acţiunea fără a cerceta fondul cauzei şi a analiza poziţia Primăriei Drobeta Turnu Severin cu privire la terenul concesionat şi la existenţa, în derulare a contractului de concesiune, soluţie menţinută şi de către Tribunalul Mehedinţi, în apel.

Or, în opinia recurentului, hotărârea din apel este în contradicţie cu decizia civilă nr. 178R din data de 27.10.2015, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. x/2012, definitivă şi irevocabilă la data de 27.10 2015, prin care s-a statuat că este încă în vigoare contractul de concesiune nr. x/2003.

A mai arătat că înscrisurile de la dosar probează faptul că terenul la data concesionării se afla în domeniul privat al municipiului Drobeta Turnu Severin, fiind ocupat de construcţii şi deci, nu putea fi la pus la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar a Municipiului Drobeta Turnu Severin. Acesta a fost şi considerentul pentru care revizuentul a solicitat nulitatea absolută a tranzacţiei intervenite între B. şi C. la data de 09.06.1994.

De asemenea, a mai învederat că "instanţa care a consfinţit tranzacţia a fost indusă în eroare, C. folosindu-se de prilej pentru a-şi dezmembra parcela de 8000 mp în două parcele de 1100 mp şi de 69000 mp şi pentru a reloca parcela de 1100 mp în Banovita, în contradicţie cu prevederile art. 2276 alin. (2) şi art. 2278 din C. civ..".

În raport de prevederile art. 1254 alin. (1) din C. civ., tranzacţia este lovită de nulitate absolută.

Prin punctul de vedere depus cu privire la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, recurentul a solicitat instanţei să invoce din oficiu, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. pentru încălcarea de către curtea de apel a normelor de procedură a căror încălcare atrage nulitatea.

5. Considerentele Înaltei Curţi

Prioritar, Înalta Curte apreciază că se impune a se reţine că admisibilitatea unui recurs, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., presupune analiza de către completul de filtru, a îndeplinirii cumulative a condiţiilor de fond şi de formă a cererii de recurs, stabilite sub sancţiunea nulităţii de prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., care reglementează conţinutul cererii de recurs, de dispoziţiile art. 489 din C. proc. civ., care se referă la încadrarea criticilor în motivele de casare, expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., şi de dispoziţiile art. 485 din C. proc. civ., referitoare la termenul de exercitare a recursului, a legalităţii căii de atac exercitate şi a îndeplinirii de către recurent a obligaţiei legale de achitare a taxei judiciare de timbru.

De asemenea, reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 499 din C. proc. civ., în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, din perspectiva posibilităţii încadrării aspectelor de nelegalitate invocate de către revizuentul A. prin memoriul de recurs în motivele de casare, expres şi limitativ, prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, dispoziţiile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin Decizia civilă nr. 1192 din 23 aprilie 2019, ce face obiectul prezentului control de legalitate, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 212 din 19.03.2018, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. x/2014.

Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că revizuentul a invocat existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive potrivnice, care încalcă autoritatea de lucru judecat, solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea Deciziei civile nr. 212/A/19.03.2018 pronunţată în Dosar nr. x/2014 de Tribunalul Mehedinţi, întrucât este în contradicţie cu Decizia nr. 178/R/27.10.2015, pronunţată în Dosar nr. x/2012 al Tribunalului Mehedinţi.

Instanţa a mai reţinut că, prin raportare la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, reprezentată de Decizia civilă nr. 212/A/19.03.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, şi data înregistrării cererii de revizuire, 20.11.2018, conform dovezii aflate la Dosar nr. x/2018, cererea de revizuire este tardivă.

Prin motivele de recurs, recurentul-revizuent nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, ci a invocat aspecte cu privire la fondul cauzei, respectiv la contextul care a determinat formularea cererii de revizuire.

Întrucât obiectul recursului pendinte îl constituie decizia prin care s-a respins, ca tardiv declarată, cererea de revizuire, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin decizia recurată.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1.192 din data de 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1.192 din data de 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 martie 2020.

GGC - OB