Judges' health insurance contributions: mandatory monthly levy despite free medical assistance under Law No. 145/1997

Asupra recursului în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Harghita la data de 3 iulie 2002 A.I. a chemat în judecată pe pârâții Tribunalul Harghita și Ministerul Justiției solicitând obligarea acestora la restituirea sumelor încasate prin reținerea nelegală a procentului de 7% din salariu cu titlu de primă pentru asigurări de sănătate pe perioada ianuarie 2000 – martie 2001, cu aplicarea dobânzii legale sumei aferente de la data reținerii și până la data restituirii.

La data de 15 iulie 2002 Ministerul Justiției a chemat în garanție C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.

Prin sentința civilă nr. 949 din 14 august 2002 Tribunalul Harghita a admis acțiunea și cererea de chemare în garanție și a obligat chemata în garanție să restituie reclamantei, în locul pârâților, suma de 11.445.230 lei cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate în procent de 7% lunar începând cu luna ianuarie 2000 – martie 2001, cu aplicarea dobânzii legale calculată conform O.G. nr. 9/2000 de la data reținerii lunare a sumei și până la data plății integrale a datoriei.

Recursurile declarate de Ministerul Justiției și C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. au fost respinse prin decizia nr. 887/R din 8 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă.

În conformitate cu prevederile art. 27 lit. f) din Legea nr. 92/1992 și ale art. 330 pct. 2 C. proc. civ. Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat recurs în anulare împotriva hotărârilor menționate, arătând că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond.

Recursul în anulare este fondat.

În conformitate cu prevederile art. 99 din Legea nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecătorească, magistrații în activitate sau pensionarii, precum și soțul, soția, copiii aflați în întreținerea acestora, beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze.

Această gratuitate nu echivalează însă cu scutirea de plata contribuției bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate, care constituie o obligație de sine stătătoare instituită ca regulă generală prin art. 1 alin. 2 și art. 4 din Legea nr. 145/1997.

Potrivit cu art. 52 din lege, persoana asigurată are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările sociale de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 și art. 55, în sarcina cărora nu există obligația plății contribuției.

Întrucât magistrații nu sunt menționați printre persoanele exceptate de la plata contribuției, se constată că numai prin greșita aplicare a prevederilor legale tribunalul a admis acțiunea reclamantei și cererea de chemare în garanție, soluție confirmată de curtea de apel.

În consecință, recursul în anulare urmează a fi admis, hotărârile pronunțate în cauză vor fi casate, iar pe fond acțiunea reclamantei și cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Justiției vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr. 887 R din 8 noiembrie 2002 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, și a sentinței civile nr. 949 din 14 august 2002 a Tribunalului Harghita, pe care le casează.

Respinge acțiunea reclamantei A.I. precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Justiției, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2004.