Territorial jurisdiction in paternity disavowal actions: claimant’s choice of domicile under alternative competence rules is irrevocable despite defendant’s objection

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 13 iunie 2019 pe rolul Judecătoriei Aleşd, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., prin reprezentant legal C., să se constate că, în calitate de fost soţ al mamei minorului pârât, nu este tatăl acestuia. S-a mai solicitat să se dispună radierea numelui reclamantului de la rubrica tatăl minorului din registrul Stării Civile, din certificatul de naştere al copilului, precum şi de la rubrica numele minorului, urmând ca acesta să poarte numele mamei, respectiv C.. De asemenea, reclamantul a cerut ca autoritatea părintească asupra minorului să se exercite în exclusivitate de către pârâta C..

Prin Sentinţa civilă nr. 1259/2019 din 15 noiembrie 2019, Judecătoria Aleşd a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, invocată de pârâtul B., prin reprezentant legal C. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

S-a reţinut în motivare că, în raport de dispoziţiile Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 527 din 20 februarie 2018, în materia acţiunilor în tăgada paternităţii, reclamantul are posibilitatea să aleagă între instanţele deopotrivă competente în soluţionarea cauzelor, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 1, cu condiţia ca pârâtul să nu invoce excepţia de necompetenţă teritorială până la primul termen de judecată.

S-a mai reţinut că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată de pârât prin întâmpinare şi, în raport de domiciliul pârâtului din comuna Iancu Jianu, jud. Olt, a fost admisă, iar competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Balş.

Învestită prin declinare, Judecătoria Balş a pronunţat Sentinţa civilă nr. 118 din 3 februarie 2020 prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleşd, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1), pct. 1 C. proc. civ. care prevăd o competenţă teritorială alternativă în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei, iar reclamantul are posibilitatea de a alege instanţa competentă fără a fi condiţionat de poziţia pârâtului. Se reţine că, în speţă, reclamantul a făcut alegerea prin introducerea cererii de chemare în judecată la instanţa de la domiciliul său, Judecătoria Aleşd.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în prezentul litigiu, sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi art. 116 C. proc. civ.

Art. 107 C. proc. civ. instituie regula generală de stabilire a competenţei teritoriale, prevederile alin. (1) statuând în sensul introducerii cererii de chemare în judecată la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa de la domiciliul reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei.

Aceste ultime dispoziţii reprezintă norma ce reglementează competenţa teritorială în cererile privind stabilirea filiaţiei, fiind aplicabile în mod alternativ cu prevederile art. 107 C. proc. civ., în funcţie de opţiunea reclamantului, exprimată prin introducerea cererii de chemare în judecată la una dintre instanţele competente teritorial.

Înalta Curte constată că, în cauză, obiectul litigiului este tăgada paternităţii minorului pârât şi solicitarea de radiere a numelui reclamantului de la rubrica tatăl minorului din registrul Stării Civile, din certificatul de naştere al copilului, precum şi de la rubrica numele minorului, cereri care se încadrează în categoria celor denumite generic în C. civ. "acţiuni privind filiaţia", reglementate de dispoziţiile art. 421-449 C. civ.

În raport de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, competenţa teritorială este alternativă fiind deopotrivă competente să soluţioneze cauza instanţa de la domiciliul pârâtului şi instanţa de la domiciliul reclamantului.

În litigiul pendinte, Judecătoria Aleşd este instanţa de la domiciliul reclamantului, iar Judecătoria Balş este instanţa de domiciliul pârâtului.

Conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În speţă, reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Aleşd, instanţa de la domiciliul său, şi, în consecinţă, prin alegerea făcută de aceasta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal această instanţă cu soluţionarea cauzei, stabilind în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acesteia.

Prin urmare, Judecătoria Aleşd nu mai putea să dispună, nici din oficiu şi nici la solicitarea pârâtului, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente alternativ, respectiv cea de la domiciliul pârâtului.

Faţă de obiectul cauzei şi de textele de lege invocate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleşd.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Aleşd.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 februarie 2020.

GGC - CL