Annulment of cassation appeal for failure to formulate specific casation grounds against a suspension order

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea depusă la data de 30 aprilie 2019, pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, contestatoarea A. a declarat recurs împotriva încheierii de şedinţă din 8 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 13 mai 2019 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.

În cuprinsul cererii de recurs, neîncadrată în drept, recurenta a prezentat o serie de nemulţumiri cu privire la durata proceselor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi modul de soluţionare a acestora, precum şi aspecte care exced cadrului procesual.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-pârâte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a depus întâmpinare, în termen legal, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, arătând că nu este indicată hotărârea pe care recurenta înţelege să o atace, iar criticile formulate nu se încadrează în niciunul din motivele de recurs prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul este declarat în termenul legal, nu este timbrat, iar criticile formulate de recurentă, astfel cum au fost dezvoltate, nu pot fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. de asemenea, s-a reţinut că cererea de recurs depusă prin poşta electronică nu poartă semnătura recurentei în original, ci în copie, motiv pentru care prin rezoluţia completului din 17 mai 2019, s-a pus în vedere acesteia să depună la dosar cerere de recurs semnată, conform dispoziţiilor art. 494 coroborate cu cele ale art. 200 C. proc. civ., sub sancţiunea anulării cererii, potrivit art. 196 din acest act normativ, iar la data de 12 iunie 2019, prin poştă electronică, recurenta a transmis aceeaşi cerere de recurs care poartă semnătura acesteia în copie.

Totodată, s-a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilităţii în principiu a recursului, precum şi cu privire la posibilitatea încadrării criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute în mod limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

La data de 2 octombrie 2019, recurenta-contestatoare a depus punct de vedere asupra raportului, prin care a învederat că potrivit reglementărilor europene este admisă semnătura în format electronic.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin încheierea de şedinţă din 8 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecăţii recursului formulat de recurenta-reclamantă A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Prin încheierea atacată, curtea de apel a reţinut că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin motivele de recurs, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ci doar a prezentat nemulţumiri cu privire la modul de soluţionare a dosarelor în care este parte.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Având în vedere că recurenta nu a formulat critici de nelegalitate care să privească încheierea atacată, şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 8 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 8 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2017.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2020.

GGC - GV