Jurisdictional conflict over forced execution involving judicial officers: exclusive territorial competence under Art. 127 C. proc. civ.

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş la data de 05.11.2019, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 147 din 10.11.2008, pronunţată în Dosar nr. x/2007 de Curtea de Apel Bacău, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 469/27.04.2009 şi încheierea din 08.04.2019 a Curţii de Apel Bacău, privind pe creditorii B. şi C., procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Judecătoria Târgu Mureş, prin încheierea din 7 noiembrie 2019, pronunţată în Dosar nr. x/2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, reţinând în motivarea soluţiei sale dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cum debitorul este Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu sediul în Bacău, s-a decis declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Astfel învestită, Judecătoria Bacău, prin Sentinţa civilă nr. 6807 din 29 noiembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Bacău a reţinut că, din coroborarea art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. cu art. 666 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, rezultă că aceste dispoziţii legale stabilesc o competenţă teritorială exclusivă de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite, în favoarea instanţei alese de creditor (reclamant - titular al acţiunii care are ca obiect executarea silită a debitorului - şi care are calitate de procuror - prin raportare şi la considerentele Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 19/2018 pct. 52 -54).

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte va constata că, în cauză, competenţa soluţionării litigiului revine Judecătoriei Târgu Mureş pentru considerentele ce succed:

Prin acţiunea cu care a învestit instanţa, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 147/10.11.2008 pronunţată în Dosar nr. x/2007 de Curtea de Apel Bacău, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 469/27.04.2009 şi încheierea din 08.04.2019 ale Curţii de Apel Bacău, privind pe creditorii B. şi C., procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Conform art. 651 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel.

Instanţele aflate în conflict au considerat în mod corect că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., ce instituie o competenţă teritorială în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul/sediul debitorul, conflictul negativ de competenţă fiind determinat de aplicarea/neaplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. Dispoziţiile alin. (3) prevăd că dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Aşadar, art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul are calitatea de reclamant, norma prevăzând o prorogare legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

În speţă, calitatea de reclamanţi o deţin B. şi C., având calitatea de procurori, cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc A., au solicitat încuviinţarea executării silite a titlului lor executoriu împotriva debitorului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Cum reclamanţii au calitatea de procurori la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, operează prorogarea de competenţă prevăzută de dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, instanţă judecătorească de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Târgu Mureş, învecinată Curţii de Apel Bacău, în circumscripţia căreia se află domiciliul reclamanţilor.

Pentru toate aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 februarie 2020.

GGC - GV