Moral damages award challenged for untimeliness and failure to articulate specific grounds of illegality in cassation appeal

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 04.07.2017, reclamantul A. a solicitat obligarea în solidar a pârâţilor B., C. şi D. la plata sumei de 100.000 euro (echivalent în RON), reprezentând daune morale, precum şi a dobânzii legale aferente, calculate începând cu data pronunţării hotărârii şi până la achitarea integrală a debitului.

2. Sentinţa pronunţată de tribunalul

Prin Sentinţa civilă nr. 596/28.03.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis în parte acţiunea, a obligat fiecare pârât la plata către reclamant a câte 20.000 RON, cu titlu de daune morale, şi a respins capătul de cerere având ca obiect plata dobânzii legale.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin Decizia civilă nr. 175 A din 13 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de apelantul-pârât C. împotriva Sentinţei civile nr. 596/28.03.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, ca tardiv.

A respins apelul formulat de apelanta-pârâtă D. împotriva încheierii de şedinţă din data de 11.10.2017 şi a Sentinţei civile nr. 596/28.03.2018, ambele pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în Dosarul nr. x/2017, ca nefondat.

A admis apelul formulat de apelantul-reclamant A., împotriva Sentinţei civile nr. 596/28.03.2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

A fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că au fost obligaţi pârâţii în solidar la plata sumei de 120.000 RON către reclamant, cu titlu de daune morale.

Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei apelate.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de curtea de apel, pârâţii C. şi B. au declarat, fiecare, recurs.

Cererile de recurs au un conţinut identic.

În cuprinsul memoriilor de recurs, recurenţii-pârâţi au arătat că soluţia pronunţată de instanţa de apel este una netemeinică şi nelegală, având în vedere probatoriile administrate în cauză.

Totodată, au considerat că instanţa de fond şi instanţa de apel au trecut cu uşurinţă peste excepţia prescripţiei invocată în cauză, deşi fapta ilicită s-a produs la data de 22 septembrie 2008, iar termenul prevăzut de art. 3 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 era deja împlinit la data promovării cererii.

Cererile de recurs nu au fost motivate în drept.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor la data de 28 noiembrie 2019.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursurilor ca tardive, inadmisibile, nule şi neîntemeiate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând excepţia tardivităţii recursului formulat de pârâtul B., invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ. "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 468 alin. (2) - (4), precum şi cele ale art. 469 se aplică în mod corespunzător."

În speţa de faţă, decizia recurată a fost comunicată pârâtului B. la data de 3 mai 2019, cum rezultă din dovada de comunicare aflată la dosarul de apel.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.

Având în vedere dispoziţiile procedurale sus-menţionate, termenul de declarare a recursului s-a împlinit la data de 3 iunie 2019, care a fost o zi de luni.

Pârâtul B. a formulat recurs la data de 7 iunie 2019, cum rezultă din ştampila oficiului poştal aplicată pe plicul cu care a fost expediat recursul, aflat la fila x verso din dosarul de recurs.

Drept urmare, recursul formulat de pârâtul B. este tardiv, urmând a fi respins ca atare.

Analizând excepţia nulităţii recursului formulat de pârâtul C., invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererile de recurs, astfel cum acestea au fost formulate, se constată că aspectele evidenţiate în cuprinsul memoriilor de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Din dezvoltarea motivelor de recurs, reiese că recurentul este nemulţumit de soluţia pronunţată în cauză şi de modul de interpretare al probatoriului de către instanţele de fond.

Aşadar, se reţine că recurentul-pârât face referire la aspecte ce nu pot fi supuse analizei în actualul cadru procesual, fără a puncta, în concret, care sunt criticile de nelegalitate ale hotărârii recurate.

Având în vedere cele constatate, se apreciază că aspectele evidenţiate în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate a hotărârii recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Faţă de cele de preced, având în vedere că niciuna din criticile formulate nu poate fi circumscrisă motivelor de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să anuleze recursul formulat de pârâtul C., în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul B. împotriva Deciziei civile nr. 175 A din 13 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Anulează recursul declarat de pârâtul C. împotriva Deciziei civile nr. 175 A din 13 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2020.

GGC - GV