Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 369/2020 AI generated

Inadmissibility of revision against non-appealable procedural decisions under the civil procedure code

Case Number Decizia nr. 369/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible a request for revision filed by the applicant against a prior decision, leaving the original ruling intact. The dispute concerned the admissibility of an extraordinary legal remedy (revision) filed against a judicial decision that had annulled an appeal previously dismissed by the Court of Appeal. The Court held that the challenged decision was issued under the specific procedural regime of Article 493(5) of the Code of Civil Procedure, which expressly excludes all appeals, including extraordinary ones. Relying on the principle that where the law makes no distinction between ordinary and extraordinary appeals, neither should the judge, and interpreting Article 509 of the Code of Civil Procedure as establishing a restrictive list of decisions susceptible to revision, the Court concluded that extending the remedy beyond its statutory scope would violate the principle of legality.

Legislator headnote

AI generated

art. 10 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ; Inadmissibility of revision against non-appealable procedural decisions under the civil procedure code: Prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Keywords

AI generated
procedural revision Civil Procedure Code principle of legality judicial law appealability of interlocutory decision infringement of essential procedural requirements

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cererii constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin Decizia nr. 2219 din 21 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a anulat recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii de şedinţă din 6 iunie 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A..

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Prin Rezoluţia din 16 ianuarie 2020, s-a fixat termen de judecată la 12 februarie 2020, în şedinţă publică, cu citare părţi, în vederea discutării admisibilităţii cererii de revizuire.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta nu este admisibilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părţilor îndeplinirea actelor de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Se reţine, însă, că decizia atacată a fost pronunţată în procedura reglementată prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., iar o atare hotărâre nu este supusă niciunei căi de atac conform dispoziţiei exprese din cuprinsul normei menţionate.

Sintagma folosită de legiuitor cuprinde atât căile de atac ordinare, cât şi pe cele extraordinare, din modul în care este redactat textul rezultând că legea nu face nicio distincţie între acestea.

Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face vreo distincţie (ubi lex non distinguet, nec nos distinguere debemus).

Totodată, din formularea art. 509 C. proc. civ., text care reglementează calea extraordinară de atac a revizuirii, reiese că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate este limitativă, nepermiţând exercitarea respectivei căi extraordinare de atac şi împotriva altor hotărâri.

Întrucât recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2219 din 21 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2020.

GGC - CL