Competence to change minor's residence via presidential order: legal domicile under divorce decree vs. de facto residence

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 5 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să se dispună stabilirea locuinţei minorilor C. şi D. la tată, până la pronunţarea unei hotărâri definitive cu privire la acest aspect.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, a fost înregistrată la data de 11 decembrie 2019, sub nr. x/2019, cererea prin care reclamanta B. a solicitat înapoierea la domiciliul său a minorilor C. şi D., de către tatăl acestora, pârâtul A..

Prin încheierea de şedinţă din data de 6 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a reunit cauza ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 la cauza nr. x/2019 a aceleiaşi instanţe, dosar înregistrat ca urmare a declinării competenţei de soluţionare a pricinii de către Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 4215 din data de 29 noiembrie 2019, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că, prin certificatul de divorţ nr. x din 27 noiembrie 2017 al E., s-a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, iar domiciliul celor doi minori a fost stabilit la mamă, care, potrivit actului de identitate al acesteia, începând cu data de 19 septembrie 2019, este în Bucureşti, b-dul x nr. 89. Bl. C1.6, în raza teritorială de competenţă a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 385 din data de 17 ianuarie 2020, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Astfel, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că, în temeiul art. 998 C. proc. civ., instanţa competentă să judece cererea de ordonanţă preşedinţială este cea competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului, iar cererile având ca obiect orice măsură privitoare la minori trebuie să fie soluţionate de instanţa competentă conform art. 114 C. proc. civ., prin raportare la locuinţa în fapt a minorilor de la data sesizării instanţei de judecată, care, în speţă, încă din luna octombrie 2019, este la tată, în localitatea Drobeta-Turnu Severin, unde au şi fost înscrişi la şcoală, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Drobeta-Turnu Severin şi Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite a celor două instanţe cu privire la domiciliul minorilor.

Astfel, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a reţinut că domiciliul minorilor, la care face referire norma de competenţă de la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., este cel stabilit prin certificatul de divorţ, respectiv la mamă, în Bucureşti, în timp ce Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a avut în vedere domiciliul de fapt al minorilor, cu privire la care a constatat că se află în Drobeta-Turnu Severin, respectiv la tatăl acestora.

În speţă, cererea are ca obiect schimbarea domiciliului minorilor pe calea ordonanţei preşedinţiale, aspect faţă de care, competenţa de soluţionare a pricinii se stabileşte în temeiul dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., potrivit cărora "Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".

În ceea ce priveşte fondul dreptului, Înalta Curte reţine că cererea se circumscrie noţiunii de măsuri de ocrotire a persoanei fizice, având în vedere că s-a solicitat schimbarea locuinţei minorilor, după desfacerea căsătoriei părţilor.

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că:

"Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…), iar potrivit art. 107:

"Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Titlul IV, Cartea a II-a din C. civ., intitulat "Autoritatea părintească" cuprinde dispoziţii cu privire la autoritatea părintească şi exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa copilului şi obligaţia de întreţinere, dispoziţii conform cărora instanţa de tutelă, potrivit interesului superior al copilului, are competenţa de soluţionare a cererilor izvorând din neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti (art. 486), la stabilirea locuinţei copilului (art. 496), la schimbarea locuinţei copilului (art. 497) sau la exercitarea autorităţii părinteşti [art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ..].

Conform art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. dispune în sensul că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Cum în prezenta speţă, pe calea ordonanţei preşedinţiale, partea a învestit instanţa de judecată cu o cerere de schimbare a locuinţei minorilor, până la pronunţarea unei hotărâri definitive cu privire la acest aspect, competenţa de a se pronunţa în primă instanţă asupra fondului dreptului dedus judecăţii revine instanţei de tutelă şi de familie, în aplicarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., anterior enunţate.

Înalta Curte constată că, prin certificatul de divorţ nr. x din data de 27 noiembrie 2017, s-a reţinut că a avut loc acordul părţilor cu privire la minorii D. şi C., referitor la toate aspectele prevăzute de art. 375 alin. (2) C. proc. civ., conform convenţiei autentificate sub nr. x din data de 27 noiembrie 2017 de E., părţile stabilind că minorii, după divorţ, vor avea locuinţa la mamă - B..

Potrivit menţiunilor din cartea de identitate a pârâtei B., aflată în copie certificată pentru conformitate cu originalul la dosarul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, începând cu data de 19 septembrie 2019 (anterior datei la care reclamantul a învestit instanţa cu cererea de ordonanţă preşedinţială).

Prin urmare, cum la data demarării prezentului litigiu, 5 noiembrie 2019, domiciliul legal al minorilor era la mama, respectiv în Bucureşti, raportat la dispoziţiile art. 998 şi art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul art. 135 alin. (4) din acelaşi cod, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, ca instanţă în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul persoanelor ocrotite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 februarie 2020.

GGC - CL