Doctoral scholarship restitution: peremptory deadline for recourse against perimement ruling

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 17 noiembrie 2015, sub nr. x/2015, reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat obligarea pârâtului la restituirea sumei de 81.400 RON, reprezentând bursă acordată în baza Contractului de studii universitare de doctorat nr. 87/2008 pentru doctoranzii cu frecvenţă cu bursă finanţată POSDRU nr. 6/1,5/S/5102 şi actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie, precum şi acordarea penalităţilor de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

1. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

Prin Sentinţa civilă nr. 16106 din 29 septembrie 2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

A obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 81.400 RON contravaloare bursă, actualizată cu indicele de inflaţie de la data de 12 octombrie 2015 până la restituirea efectivă.

A respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata penalităţilor de întârziere.

A luat act de cererea pârâtului de solicitare a cheltuielilor de judecată pe cale separată.

2. Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin Decizia civilă nr. 3821 A din 13 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a anulat, ca netimbrat, apelul formulat de pârâtul A. împotriva Sentinţei civile nr. 16106 din 29 septembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

A respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva aceleiaşi sentinţe.

A obligat apelanta-reclamantă la plata către apelantul-pârât a cheltuielilor de judecată în sumă de 1250 RON.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin Decizia nr. 579R din 4 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 3821 A din 13 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că în mod temeinic şi legal instanţa de fond a admis cererea SNSPA de obligare a pârâtului la restituirea sumei de 81.400 RON reprezentând bursă acordată în baza Contractului de studii universitare de doctorat nr. x/01.10.2008 pentru doctoranzii cu frecvenţă cu bursă finanţată POSDRU nr. 6/l,5/S/5102 şi actualizarea acesteia cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.

A susţinut că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale constând în aceea că în termen de trei ani de la înmatriculare, respectiv până la data de 1.10.2011, să parcurgă şi să promoveze programul de studii universitare de doctorat şi să susţină public teza de doctorat (art. 4.4 ultima teză din contractul de studii doctorale referitor la obligaţiile doctorandului), în caz contrar era obligat să restituie bursa primită.

De asemenea, a precizat că prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului de convergenţă nr. x/12.10.2015,OIPOSDRU-MECT a stabilit că cheltuielile efectuate cu plata burselor în cuantum de 81.400 RON sunt neeligibile.

Urmare a neîndeplinirii obligaţiilor contractuale şi a obligaţiei privind restituirea sumelor cu titlu de bursă, prin prisma prevederilor art. 1201 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, pârâtul datorează penalităţi de întârziere.

Recurenta-reclamantă a criticat hotărârea atacată şi sub aspectul cheltuielilor de judecată acordate pârâtului în raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 octombrie 2019 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 6.

5. Întâmpinarea

Prin întâmpinarea, depusă la data de 15 noiembrie 2019 (data depunerii la oficiul poştal), în termen legal, intimatul-pârât A. a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi tardivităţii recursului.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, în raport de dispoziţiile art. 483 din C. proc. civ., s-a învederat că prezenta cale de atac a fost formulată împotriva unei hotărâri date în recurs şi vizează exclusiv soluţia de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea excepţiei tardivităţii recursului, a arătat că recursul a fost declarat peste termenul prevăzut de dispoziţiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., având în vedere data pronunţării hotărârii atacate, 4 septembrie 2019, şi data înregistrării recursului la instanţă, 13 septembrie 2019; ultima zi în care se putea declara recurs era 10 septembrie 2019.

În privinţa cheltuielilor de judecată, intimatul-pârât a susţinut că în mod corect instanţa le-a admis, conform dispoziţiilor art. 453 din C. proc. civ., întrucât partea care a declarat recurs a dovedit lipsa de interes în soluţionarea acestuia, lăsându-l în nelucrare, iar prin constatarea perimării cererii de recurs culpa aparţine recurentei, aşa încât în mod legal aceasta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin raportul privind admisibilitatea, în principiu, a recursului, s-a reţinut că recursul este declarat cu depăşirea termenului legal.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a-şi exprima poziţia procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.

Părţile nu au formulat, în scris, un punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la data de 6 februarie 2020, în complet de filtru, fără citarea părţilor.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte urmează să o respingă pentru considerentele ce succed:

Prin Decizia nr. 579R din 4 septembrie 2019, obiect al recursului pendinte, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a constatat perimată cererea de recurs formulată de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 3821 A din 13 noiembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Înalta Curte reţine că excepţia de inadmisibilitate a recursului nu poate fi primită, inadmisibilitatea, în sine, vizând un fine de neprimire a cererii de recurs.

Or, faţă de prevederile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare", se constată că recursul declarat în cauză este admisibil, partea având deschisă această calea de atac împotriva Deciziei nr. 579R din 4 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

De altfel, deşi invocă o atare excepţie de inadmisibilitate, din analiza argumentelor aduse în dezvoltare, se constată că intimatul se referă, de fapt, la aspectele privitoare la culpa părţii adverse manifestată prin lipsa stăruinţei în judecata recursului, apreciind că, soluţionând litigiul în sensul constatării perimării, instanţa de judecată în mod legal a obligat recurenta la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de argumentele expuse, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în raport de excepţia tardivităţii, reţinută prin raportul întocmit în cauză, pe care o va analiza cu prioritate faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a-l respinge, ca tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Conform dispoziţiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., termenul pentru exercitarea recursului împotriva unei hotărâri prin care se constată perimarea este de 5 zile de la pronunţare.

În cauză, se observă că recursul împotriva Deciziei nr. 579R din 4 septembrie 2019, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a constatat perimată cererea de recurs formulată de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 3821 A din 13 noiembrie 2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, a fost declarat cu încălcarea termenului legal, peremptoriu, prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv termenul de 5 zile de la pronunţarea hotărârii.

Astfel, decizia atacată a fost pronunţată la data de 4 septembrie 2019, iar termenul pentru exercitarea recursului, calculat conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., s-a împlinit la data de 10 septembrie 2019. Or, potrivit datei de pe ştampila aplicată de oficiul poştal, recursul a fost declarat la data de 12 septembrie 2019, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancţiunea decăderii reclamantei din exercitarea dreptului la recurs, sancţiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.

Excepţia tardivităţii fiind una dirimantă, incidenţa sa împiedică cercetarea fondului motivelor de recurs.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 579R din 4 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât A..

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de reclamanta Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 579R din 4 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2020.

GGC - CL