Nullity of extraordinary appeal for failure to substantiate specific illegality grounds

Şedinţa publică din data de 06 februarie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Hotărârea Curţii de Apel Bacău

Prin încheierea de şedinţă din data de 21 august 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a suspendat judecata apelului declarat de apelantul A. împotriva sentinţei civile nr. 31 din data de 21 ianuarie 2019 a Tribunalului Neamţ, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 16 septembrie 2019, sub nr. x/2018/a1, şi repartizată aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 6.

Prin cererea de recurs, ce nu a fost motivată în drept, recurentul-reclamant a expus situaţia de fapt, fără a aduce critici de nelegalitate încheierii atacate.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că recursul este declarat în termen, este admisibil, cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţa de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., respectiv nu cuprinde critici care să vizeze nelegalitatea încheierii atacate, susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., cerinţă a cărei lipsă este sancţionată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) din acelaşi cod. Totodată, s-a mai reţinut că recurentul-reclamant datorează suma de 20 RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru, aferentă soluţionării recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ce nu a fost achitată până la data întocmirii raportului.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părţilor la datele 22 noiembrie 2019, 25 noiembrie 2019 şi, respectiv, 26 noiembrie 2019, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.

La data de 12 decembrie 2019 (data depunerii la oficiul poştal), B., în calitate de moştenitoare a recurentului - reclamant A., a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, aferentă recursului. Prin punctul de vedere formulat în scris şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul că nu are obiecţii sau excepţii de invocat la raport.

De asemenea, a susţinut că înţelege să continue procesul iniţiat de tatăl acesteia, A., decedat la data de 28 noiembrie 2019.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac, la data de 06 februarie 2020, în complet filtru, fără citarea părţilor.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., reţinând şi prevederile art. 499 teza finală din acelaşi cod, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Ca atare, nu poate constitui motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, iar instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici la adresa hotărârii pronunţate în apel prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

În cuprinsul cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentul - reclamant nu a indicat ca temei de drept a recursului său niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., iar din susţinerile acestuia relative la situaţia de fapt nu rezultă care sunt argumentele pentru care nu este legală soluţia de suspendare a judecăţii apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 31 din data de 21 ianuarie 2019 a Tribunalului Neamţ şi care sunt dispoziţiile legale încălcate de instanţa de apel.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

În condiţiile în care aspectele deduse judecăţii prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., împrejurare ce echivalează cu nemotivarea recursului, sancţiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, este cea a nulităţii, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci şi atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ, va constata nul recursul declarat de reclamantul A. şi continuat de moştenitoarea B. împotriva încheierii de şedinţă din 21 august 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. şi continuat de moştenitoarea B. împotriva încheierii de şedinţă din 21 august 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 februarie 2020.