Inadmissibility of cassation appeal against final order on re-examination of annulment for insufficient stamping

Asupra recursului de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la 5 octombrie 2016, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Recaş a solicitat rectificarea suprafeţei CF x Herneacova cu privire la suprafaţa de 719 m.p. înscrisă greşit, din evidenţe reieşind o suprafaţă de 1494 m.p.

Prin Sentinţa civilă nr. 3915 din 24 martie 2017, Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Recaş.

Prin Decizia civilă nr. 1285 din 6 noiembrie 2017, Tribunalul Timiş, secţia I civilă, a respins apelul promovat împotriva Sentinţei civile nr. 3915 din 24 martie 2017 pronunţată de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă.

Prin Decizia civilă nr. 73 din 31 ianuarie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a anulat ca insuficient timbrat recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1285 din 6 noiembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Timiş.

2. Hotărârea recurată

Prin Decizia civilă nr. 17 din 8 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de reexaminare a Deciziei civile nr. 73 din 31 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2016.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că numai împotriva încheierii de anulare a cererii pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 194 - 197 C. proc. civ. se poate face cerere de reexaminare.

S-a mai reţinut că, având în vedere că Decizia civilă nr. 73 din 31 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. x/2016, nu a fost dată în procedura regularizării cererii de chemare în judecată, prevăzută de art. 200 C. proc. civ., această hotărâre judecătorească nu este susceptibilă de a fi atacată cu cererea de reexaminare prevăzută de alin. (6) al articolului menţionat anterior.

3. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 21 iunie 2019 şi repartizat completului de filtru CF x.

4. Procedura de filtru

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat recurentului pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Părţile nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei.

Prin Rezoluţia din 28 iunie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, din perspectiva dispoziţiilor art. 200 alin. (7) C. proc. civ., raportat la art. 634 alin. (1), pct. 1 C. proc. civ.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia inadmisibilităţii, a cărei analiză este prioritară faţă de aspectele de fond ale cauzei, Înalta Curte reţine următoarele:

Calea de atac a recursului este exercitată împotriva Deciziei civile nr. 17 din 8 mai 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de reexaminare a Deciziei civile nr. 73 din 31 ianuarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2016.

Potrivit art. 200 alin. (7) C. proc. civ., cererea de reexaminare se soluţionează prin încheiere definitivă, iar art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Din interpretarea textelor procedurale mai sus menţionate, rezultă că decizia atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar al recursului.

Persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, Decizia nr. 17 din 8 mai 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I, nu este supusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la textele de lege pentru exerciţiul unei căi de atac.

Pentru aceste considerente, calea de atac a recursului formulat în cauză de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 17 din 8 mai 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 17 din 8 mai 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - CL