Labor dispute revision request perempted for failure to resume suspended proceedings

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 2198 din 31 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2010, a fost respins, ca tardiv, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 26 din 23 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la 9 iulie 2018.

La termenul de judecată din 2 octombrie 2018, instanţa a dispus suspendarea judecăţii cererii, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât nici una din părţi nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluţie, s-a acordat termen, din oficiu, pentru a se verifica dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul de judecată din 5 decembrie 2019, instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei perimării.

Analizând excepţia perimării cauzei, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.

În speţă, suspendarea judecăţii cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a intervenit la 2 octombrie 2018, dată de la care a început să curgă termenul de perimare de un an, calculat potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (3) C. proc. civ., care s-a împlinit la 2 octombrie 2019.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

Întrucât cauza a fost suspendată pentru lipsa părţilor, pentru redeschiderea procesului este necesară formularea unei cereri de către partea interesată, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 245 pct. (1) C. proc. civ.

În cauză, nu a fost formulată o astfel de cerere de către revizuent, care să arate intenţia de a continua judecata.

Dispoziţiile art. 245 pct. (1) C. proc. civ. nu prevăd posibilitatea instanţei de a repune cauza pe rol, în vederea continuării judecăţii, situaţie în care nu are relevanţă în curgerea termenului de perimare rezoluţia prin care s-a acordat termen în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., câtă vreme prin aceasta nu s-a luat vreo măsură în ce priveşte reluarea judecăţii.

În cauză, de la data suspendării judecăţii (2 octombrie 2018) şi până la data împlinirii termenului de perimare (2 octombrie 2019), partea interesată nu a efectuat niciun act procedural în virtutea căruia cursul perimării ar fi putut fi întrerupt, astfel cum impun dispoziţiile imperative ale art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată întrunirea în cauză a condiţiilor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi urmează a constata perimată cererea de revizuire cu a cărei soluţionare a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 2198 din 31 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - CL