Inadmissibility of second appeal against final court of appeal decision under Article 634(1)(5) of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the contestator against the Court of Appeal of Iași's decision, thereby confirming the finality of the lower court's ruling that rejected the original contest to the enforcement action. The dispute concerned a challenge to forced execution proceedings, where the contestator had previously seen their objections rejected on grounds of tardiness and subsequently failed to gain relief in both the appellate and first-instance appeal courts. The High Court based its decision on Article 493(2) of the Code of Civil Procedure and Article 634(1)(5) of the same code, which establish that judgments rendered on appeal are final and not susceptible to further judicial review, rendering the subsequent attempt to file another appeal legally impermissible under the principle of legality of appellate instances.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ; Inadmissibility of second appeal against final court of appeal decision under Article 634(1)(5) of the Code of Civil Procedure: Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 08.04.2016, contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B., a formulat contestaţie împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. x/2014 al BEJ C..
2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Iaşi
Prin Sentinţa civilă nr. 3570/23.03.2018, Judecătoria Iaşi a respins excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant şi excepţia de netimbrare.
A admis excepţia tardivităţii şi a respins ca tardivă contestaţia formulată de A.
3. Decizia pronunţată de Tribunalul Iaşi în apel
Prin Decizia nr. 120 din 22 ianuarie 2019, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimata B. şi a respins apelul promovat de contestatorul A. împotriva sentinţei judecătoriei.
4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în recurs
Prin Decizia nr. 571 din 3 iunie 2019, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei pronunţate de tribunal.
5. Cererea de recurs
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Iaşi în recurs, contestatorul a declarant un nou recurs. dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 2 martie 2016.
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei decizii definitive.
5. Procedura derulată în recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod, iar părţile au depus puncte de vedere la raport.
Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac, la data de 28 ianuarie 2020, fără citarea părţilor.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Ca urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.
Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. (5) din C. proc. civ. "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii." Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării."
Faţă de dispoziţiile legale sus-menţionate, Decizia nr. 571 din 3 iunie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă, definitivă potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 571 din 3 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 ianuarie 2020.
GGC - GV