Territorial jurisdiction in enforcement challenges: competence fixed by debtor's domicile at enforcement initiation despite subsequent corporate merger

Deliberând, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de 5 februarie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea A. S.A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună lămurirea întinderii sumei urmărite, dar şi a modului de calcul al acesteia, anularea actelor de executare emise în dosarul de executare nr. x/2018 şi întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat că a preluat calitatea procesuală a D. S.A. prin efectul fuziunii prin absorbţie, iar sumele urmărite silit sunt vădit disproporţionate raportat la sumele încasate în baza contractului de credit nr. HL x. A mai arătat că rata dobânzii de politică monetară nu poate avea în vedere decât moneda naţională, motiv pentru care nu se poate aplica sumelor în valută, astfel că suma executată nu este certă, lichidă şi exigibilă, întrucât Sentinţa civilă nr. 582 din 16 februarie 2018, pusă în executare, nu este definitivă, iar Decizia din 4 decembrie 2018 nu i-a fost comunicată şi este susceptibilă de recurs.

În drept, contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 451, art. 453, art. 712 şi următoarele C. proc. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 5685 din 5 iunie 2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatoarea A. S.A. împotriva intimaţilor B. şi C., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, această instanţă a reţinut că potrivit art. 615 şi 714 C. proc. civ., contestaţiile la executare se depun la judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.

Instanţa a mai arătat că deşi, iniţial, acţiunea a fost demarată împotriva D., calitatea de debitor o are A., ca urmare a fuziunii prin absorbţie, intervenită la data de 21 noiembrie 2018, cererea de executare silită fiind depusă la data de 14 decembrie 2018, deci după fuziune.

Conchizând, instanţa a reţinut că domiciliul debitorului este în municipiul Cluj-Napoca, motiv pentru care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu.

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, prin Sentinţa civilă nr. 7495/2019 din 30 octombrie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestui conflict.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că la data de 14 decembrie 2018, intimaţii B. şi C. au înregistrat la BEJ E. cererea de executare silită nr. x/2018 prin care au solicitat executarea silită a debitoarei D. S.A. cu sediul în Bucureşti, în baza Sentinţei civile nr. 582/2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş.

Prin Încheierea civilă din 9 ianuarie 2019, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, a fost încuviinţată executarea silită împotriva debitoarei D. S.A.., iar, ulterior, actele de executare au fost emise de către executor pe numele A. S.A..

Instanţa a mai arătat că potrivit Sentinţei civile nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Specializat Cluj, a fost admisă cererea formulată de către A. S.A., în calitate de societate absorbantă, şi de către D. S.A., în calitate de societate absorbită, şi a fost dispusă înscrierea în Registrul Comerţului a modificărilor survenite şi efectuarea operaţiunilor necesare pentru evidenţierea fuziunii, astfel cum rezultă din proiectul de fuziune; această hotărâre a fost pronunţată cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, devenind definitivă, potrivit ..., la data de 4 ianuarie 2019, însă cel mai devreme la data de 27 decembrie 2018.

Concluzionând, această instanţă a reţinut că la data de 14 decembrie 2018, data înregistrării cererii de executare silită, A. nu preluase încă calitatea procesuală a D. S.A., iar în cadrul informaţiilor publice oferite s-a arătat că fuziunea celor două bănci a avut loc la 31 decembrie 2018; de asemenea, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori, după caz, al creditorului, după începerea executării nu atrage schimbarea competentei instanţei de executare.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, prin care contestatoarea A. S.A. a formulat, în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., contestaţie împotriva actelor de executare întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc E. în dosarul de executare nr. x/2018, solicitând, totodată, întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare.

Potrivit art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în forma republicată, stipulează în sensul că "Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestaţiei la executare, competenţa teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Având în vedere că la data formulării cererii de executare silită, respectiv la 14 decembrie 2018, debitor era D. S.A., cu sediul în Bucureşti, Înalta Curte reţine că Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti este instanţa de executare competentă să soluţioneze contestaţia la executare.

Împrejurarea că prin Sentinţa civilă nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, a fost admisă cererea formulată de petiţionarele A. S.A., în calitate de societate absorbantă, şi D. S.A., în calitate de societate absorbită, şi a fost dispusă înscrierea în Registrul Comerţului a operaţiunilor necesare pentru evidenţierea fuziunii, nu este de natură să atragă schimbarea competenţei pentru soluţionarea contestaţiei la executare, având în vedere dispoziţiile art. 651 alin. (2) C. proc. civ. care stabilesc că schimbarea domiciliului sau sediului debitorului, ori, după caz, al creditorului după începerea executării nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.

Mai mult, potrivit adresei comunicate de Tribunalul Specializat Cluj la data de 21 ianuarie 2020 şi aflată la dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Sentinţa civilă nr. 1899 din 21 noiembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 4 ianuarie 2019, deci, după data de 14 decembrie 2018, când a fost înregistrată cererea de executare silită formulată de creditorii B. şi C., dată la care A. nu preluase calitatea procesuală pasivă a D. S.A..

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., având ca obiect "contestaţie la executare", în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2020.

GGC - CL