Territorial jurisdiction in administrative litigation where a union acts as representative rather than plaintiff

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 1 octombrie 2018, reclamanţii A. şi B. prin Sindicatul C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, obligarea pârâtei la includerea în salariu a premiului anual pentru anul 2010 şi, în principal, obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale reprezentând diferenţa între salariile cuvenite ca urmare a includerii premiului anual pentru anul 2010 şi salariile efectiv achitate, începând cu 3 ani în urmă de la data introducerii acţiunii şi până la data includerii acestuia în salariu, sau, în subsidiar, de la data de 1 octombrie 2015, când a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015 şi până la data includerii acestuia în salariu, urmând ca sumele să fie actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Au mai solicitat şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente drepturilor salariale aferente diferenţei rezultate.

1.2. Prin Sentinţa civilă nr. 969 din 13 februarie 2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

A reţinut instanţa dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 în vigoare la data sesizării instanţei de judecată şi faptul că membrii de sindicat în numele cărora a fost deschis prezentul dosar au domiciliul în judeţul Gorj, în raza teritorială a Tribunalului Gorj.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 570 din 5 iunie 2019, Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

A reţinut instanţa cele statuate în Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în recurs în interesul legii conform cărora sindicatul are calitate procesuală activă.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, a apreciat Tribunalul Gorj că nu sunt aplicabile, întrucât calitate de reclamant are chiar sindicatul, şi nu membrii de sindicat, în numele cărora organizaţia sindicală a formulat acţiunea în justiţie.

Astfel, dispoziţiile alin. (4) al art. 10 din Legea nr. 554/2004 se aplică situaţiilor când acţiunea este introdusă în numele reclamantului de Avocatul Poporului sau Ministerul Public sau de persoane de drept privat.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

3.1. Înalta Curte reţine că acţiunea a fost formulată de Sindicatul C. în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat A. şi B., funcţionari publici cu statut special, fiind aplicabile, în stabilirea competenţei materiale, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

3.2. Astfel, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data acţiunii, 1 octombrie 2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Anterior modificării prin Legea nr. 212/2018, art. 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincţie după cum acţiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Deci, textul legal instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.

Dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se aplică şi când acţiunea este introdusă în numele reclamantului de către sindicat, persoană de drept public, care nu acţionează în nume propriu pentru protejarea unui interes legitim public, ci în numele persoanei fizice-membru de sindicat, pentru protejarea intereselor acestuia.

3.3. Reclamanţii-membri de sindicat domiciliază în judeţul Gorj şi acţiunea a fost formulată în numele lor de Sindicatul C. Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentat şi nu de reclamant.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Gorj, competent după domiciliile reclamanţilor.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. prin Sindicatul C. în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în favoarea Tribunalului Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 septembrie 2019.

GGC - MM