Taxpayer’s claim for statutory interest on refunded taxes dismissed for lack of passive standing of former tax authority.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

1.1. Prin Decizia de impunere nr. x/30.03.2009 emisă de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, întocmită în baza raportului de inspecţie fiscală din data de 25.03.2009, au fost stabilite în sarcina SC A. SRL obligaţii fiscale suplimentare de plată în sumă de 1.173.739 RON.

Împotriva deciziei de impunere, societatea a formulat contestaţie la organul emitent, înregistrată sub nr. x/03.04.2009, ce a fost respinsă prin Decizia nr. 241/03.072009 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

1.2. Prin cererea de chemare în judecată, ce a format obiectul dosarului nr. x/2009 al Curţii de Apel Suceava, reclamanta SC A. SRL a solicitat, pe lângă anularea Deciziei de impunere nr. x/30.03.2009 şi a Deciziei nr. 241/03.072009, restituirea sumelor de bani încasate în mod nelegal în baza actelor administrative atacate, prin aplicarea indicelui de inflaţie, precum şi a dobânzii fiscale aferente acestor sume, începând cu 19.05.2009.

Prin Sentinţa nr. 240 din 16 iulie 2012 a Curţii de Apel Suceava a fost admisă în parte cererea de judecată în sensul că s-a dispus anularea în parte a actelor administrative atacate, obligarea la restituirea sumelor de bani reprezentând impozit pe profit, TVA şi accesoriile fiscale la aceste obligaţii fiscale, actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale aferente acestor sume începând cu data de 19.05.2009.

1.3. Sentinţa Curţii de Apel Suceava a fost casată, în parte, prin Decizia 5777 din 18 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul că a fost respins petitul privind acordarea dobânzii legale, prin admiterea excepţiei prematurităţii invocate de DGFP Suceava.

1.4. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2014 la data de 19 iunie 2014 şi transferată sub nr. x/2014* pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL Suceava a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, obligarea pârâtei la plata sumei de 1.106.249 RON cu titlu de dobândă legală calculată până la data de 12.12.2013 şi în continuare până la data achitării sumei de 1,173,739 RON (luna februarie şi martie 2014) precum şi a sumei de 52.230 RON cu titlu de cheltuieli de judecată acordate conform Sentinţei nr. 240 din 16 iulie 2012 a Curţii de Apel Suceava şi a Deciziei nr. 5777 din 18 iunie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la plata dobânzii legale prevăzute aferente sumelor anterior solicitate de la data de 19.01.2014 şi până la data achitării efective a acestor sume.

1.5. Prin Sentinţa nr. 17 din 20 octombrie 2014, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată excepţia necompetenţei materiale a instanţei.

A admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Suceava în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

A obligat pârâtă să plătească reclamantei suma de 285.922,82 RON dobândă legală pentru perioada 12.04.2012 - 12.12.2013.

1.6. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanta SC A. SRL prin administratori judiciari B., C., D. SRL şi pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

Prin Decizia nr. 2557 din 12 octombrie 2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursurile, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă apreciind că sentinţa pronunţată de instanţa de fond nu conţine expus raţionamentul judecătorului fondului care a condus la adoptarea soluţiei din dispozitiv.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2.1. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava sub numărul x/39/2014 la data de 30.01.2017.

Pentru primul termen din 14.02.2017, pârâta Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a depus precizări, învederând faptul că reclamanta SC A. SRL Suceava are calitate de contribuabil mijlociu aflându-se în administrarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Suceava. Astfel, această instituţie este singurul organ fiscal care ar putea să stingă obligaţiile fiscale.

2.2. Urmare a precizărilor formulate de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, prin încheierea de şedinţă din 14 februarie 2017, Curtea a dispus introducerea în cauză a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava, iar, prin încheierea de şedinţă din 13 martie 2017, a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi.

2.3. Prin Sentinţa civilă nr. 190 din 12 decembrie 2017, Curtea de Apel Suceava a admis acţiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Suceava şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi şi a obligat pârâtele să plătească reclamantei, cu titlu de dobândă următoarele sume,

- 440.946 RON aferentă impozitului pe profit de 450.560 RON;

- 171.883 RON pentru accesorii aferente impozitului pe profit de 179.323 RON;

- 423.784 RON pentru TVA în sumă de 535.040 RON;

- 8.461 RON pentru accesorii TVA în sumă de 8.816 RON.

A obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 4.843 RON, cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 190 din 12 decembrie 2017 şi împotriva încheierii din data de 18 decembrie 2017, pârâta Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei şi încheierii atacate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a DGAMC şi al respingerii acţiunii formulate de în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală. În subsidiar, a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

3.1. A susţinut recurenta-pârâtă, referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., că instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Instanţa nu i-a comunicat raportul de expertiză efectuat în cauză, încălcându-i dreptul la apărare. De asemenea, nu a fost convocată de expertul numit de instanţă pentru efectuarea expertizei.

Astfel, i-a fost încălcat dreptul la apărare şi reprezentare.

3.2. Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a apreciat recurenta-pârâtă că instanţa a aplicat greşit normele de drept material.

Deşi, urmare a precizărilor formulate, instanţa a dispus introducerea în cauză a Direcţiei Generale a Finanţelor publice Suceava şi a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi, recunoscând faptul că DGRFP Iaşi prin AJFP Suceava s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile procesuale ale Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, prin dispozitivul hotărârii a admis acţiunea şi în contradictoriu cu DGAMC, fără a analiza dacă această instituţie mai are sau nu calitate procesuală pasivă.

Potrivit art. 117 alin. (9) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, procedura de restituire şi rambursare a sumelor de la buget, inclusiv modalitatea de acordare a dobânzilor se aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1899/2004 reglementează procedura specială de acordare a dobânzilor, în sensul că dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită.

Conform art. 33 din O.G. nr. 92/2003, începând cu 01.01.2016, organul fiscal competent să administreze contribuabilul SC A. SRL Suceava şi, inclusiv, să achite eventualele dobânzi fiscale, este Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

În cauză, reclamanta a solicitat obligarea la plata sumei de 1.106.249 RON cu titlu de dobândă legală şi nu a contestat vreun act administrativ emis de DGAMC, astfel încât nu se mai justifică, în cauză, calitatea sa procesuală pasivă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă SC A. SRL, faţă de recursul DGAMC, a formulat cerere de renunţare parţială la judecată în ceea ce o priveşte pe această instituţie. Astfel, a solicitat a se lua act de cerere şi a se anula parţial Sentinţa civilă nr. 190 din 12 decembrie 2017 în sensul respingerii cererii introductive în ceea ce priveşte pe pârâta Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

Ulterior, în raport cu opoziţia recurentei-pârâte la cererea de renunţare, a solicitat admiterea recursului în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.

5. Decizia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este fondat.

5.1. În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază a fi nefondate susţinerile recurentei-pârâte Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, neputându-se reţine că ar fi fost încălcate reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Astfel, din încheierile de şedinţă de la termenele acordate în faţa instanţei de fond, se constată că toate pârâtele, DGRFP Iaşi, DGF Suceava şi, inclusiv, DGAMC, au fost reprezentate de consilier juridic (la şedinţa din 03.04.2017, la şedinţa din 20.06.2017, la şedinţa din 18.09.2017, la şedinţa din 16.10.2017).

De asemenea, pentru termenul din 03.04.2017, pârâta DGAMC a formulat precizări cu privire la nota de probatorii depusă de reclamantă, prin care şi-a exprimat opoziţia faţă de proba cu expertiză judiciară fiscală.

După efectuarea raportului de expertiză, la termenul din 18.09.2017, consilierul juridic, reprezentant al tuturor pârâtelor, a solicitat amânarea judecăţii pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului de expertiză.

Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea dreptului la apărare şi la reprezentare al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, de vreme ce aceasta a fost reprezentată de consilier juridic la termenele acordate, a formulat punct de vedere asupra probelor solicitate şi a solicitat amânarea judecăţii pentru a studia raportul de expertiză fiscală efectuat în cauză.

De altfel, susţinerile recurentei-pârâte DGAMC subsumate motivului de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 C. proc. civ. (faptul că nu ar fi fost convocată pentru efectuarea expertizei şi că nu ar fi luat cunoştinţă de raport) sunt în contradicţie cu cele subsumate motivului de casare prevăzut de pct. 8 C. proc. civ. (că nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză).

5.2. Referitor la motivul de recurs vizând lipsa calităţii procesuale pasive a Direcţiei Generale a Marilor Contribuabili, Înalta Curte constată că este fondat.

În cauză, urmare a situaţiei de fapt expuse anterior, la pct. 1 al prezentei decizii, reclamanta SC A. SRL a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere ce vizează plata sumei de 1.106.249 RON cu titlu de dobândă legală.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii.

Calitatea procesuală pasivă în acţiunile prin care se solicită aplicarea prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004 o are autoritatea publică emitentă a actului administrativ, astfel cum aceasta e definită de art. 2 alin. (1) lit. b) din lege.

Conform art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 92/2003, în vigoare în perioada de referinţă, "Pentru administrarea creanţelor fiscale şi a altor creanţe datorate bugetelor prevăzute la art. 29 alin. (1) şi (2), competenţa revine acelui organ fiscal teritorial din cadrul ANAF, stabilit prin ordin al preşedintelui ANAF, în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului".

Aspect necontestat în cauză, începând cu 01.01.2016 (anterior reînvestirii primei instanţe cu rejudecarea acţiunii) SC A. SRL a devenit contribuabil mijlociu, nemaifiind în administrarea Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.

Astfel, organul fiscal competent să administreze societatea A. SRL Suceava şi să achite eventualele dobânzi fiscale este Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

În raport cu obiectul acţiunii, astfel cum a fost formulată, poate avea calitate de pârât numai autoritatea publică care poate executa operaţiunea ce se solicită prin cerere de chemare în judecată şi care pune în executare dispoziţiile instanţei.

În aceste condiţii, recursul formulat de Direcţia Generală Regională de Administrare a Marilor Contribuabili referitor la lipsa calităţii sale procesuale pasive este fondat.

5.3. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., recursul va fi admis şi va fi casată în parte sentinţa, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a DGAMC cu consecinţa respingerii acţiunii faţă de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili împotriva Sentinţei nr. 190 din 12 decembrie 2017 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi, rejudecând, admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei General de Administrare a Marilor Contribuabili şi respinge acţiunea formulată de SC A. SRL Suceava prin administratori judiciari D. SPRL şi E. în contradictoriu cu DGAMC în consecinţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 martie 2019.

GGC - GV