Conflict of interests for local public official signing payment orders for spouse's company despite pre-existing contract

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.04.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de pârâtă, prin care s-au identificat elemente în sensul existenţei unui conflict de interese întrucât, în perioada deţinerii mandatului de primar al Comunei F., judeţul Buzău (2012 - 2016), a semnat mai mult documente aferente contractului de lucrări nr. x/16.12.2011, încălcând art. 70, 71 şi 76 din Legea nr. 161/2003.

Prin Sentinţa nr. 207 din 5 octombrie 2016, Curtea de Apel Ploieşti a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi, pe fond, admiterea contestaţiei formulate împotriva raportului de evaluare.

A susţinut că instanţa de fond nu a reţinut corect situaţia de fapt şi nu a realizat o încadrare juridică adecvată când a constatat legalitatea actului administrativ dedus judecăţii, cu atât mai mult cu cât situaţia juridică analizată era una preexistentă mandatului de ales local, în sensul că actul de dispoziţie, Contractul nr. x/16.12.2011, a fost încheiat şi executat integral din punct de vedere a prestaţiilor înainte de a dobândi calitatea de primar al Comunei F..

În calitate de primar nu a săvârşit nicio faptă care să fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi reveneau, semnând doar documentele privind plata unei obligaţii asumate de fostul primar, B., care refuzase cu rea-credinţă plata prestaţiilor efectuate de către SC C. SRL, pe care a deţinut-o înainte de alegeri.

A semnat doar documente care reprezentau simple acte de executare a unor obligaţii de plată asumate de fostul primar.

De asemenea, factura nr. x/23.07.2012 în valoare de 66.860 RON şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/09.07.2012 nu le-a semnat în calitate de primar, ci în calitate de împuternicit al soţiei sale, D., administrator al SC C. SRL, care a fost în imposibilitate obiectivă de a semna documentele, şi pentru că el cunoştea locaţia exactă a izlazului comunal în punctul G., în suprafaţă de 68 ha, unde executase lucrările contractate.

Decizia achiziţiei publice de servicii realizate prin contractul nr. x/16.12.2011 a fost luată de Consiliul Local al Comunei F. la 07.03.2011, anterior deţinerii funcţiei de primar, hotărâre la care nu a participat sub nicio formă.

Astfel, în calitate de primar al Comunei F., nu a săvârşit niciuna dintre ipotezele faptice prevăzute de alin. (1) al art. 76 din Legea nr. 161/2003, respectiv nu a emis niciun act administrativ, nu a încheiat niciun act juridic şi nu a emis vreo dispoziţie care ar fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor sale, astfel cum prevede art. 70 din lege.

În calitate de primar nu a semnat decât cele două ordine de plată şi adresa Primăriei F. către E., celelalte documente semnându-le în calitate de împuternicit al soţiei sale.

Nu a apreciat în cunoştinţă de cauză că plata a reprezentat doar un act de executare a unei obligaţii de plată născută anterior dobândirii mandatului de primar, a cărei realizare nu avea cum să fie influenţată de interesul material dovedit, pentru că nu a participat la fundamentarea şi încheierea contractului în calitate de ales local, neputându-se pune problema unei marje de apreciere din partea sa a îndeplinirii sarcinilor cu obiectivitate.

3. Apărările intimatei

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A motivat intimata-pârâtă că interpretarea recurentului în ceea ce priveşte art. 76 din Legea nr. 161/2003 ar lăsa, practic, fără aplicare această prevedere privind conflictul de interese administrativ. Astfel, emiterea şi semnarea actelor de către primar, chiar dacă este ulterioară încheierii contractului, nu transformă această semnare într-o simplă formalitate sau o obligaţie a primarului. Semnarea actelor presupune verificarea legalităţii acestora şi asumarea actelor.

Atât timp cât actul prezentat primarului spre verificare şi asumare se referea la societatea unde acesta deţinea calitatea de administrator, ar fi trebuit să se abţină de la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale în respectivul caz şi de la asumarea actului prin semnare, pentru a se elimina orice suspiciune legată de corectitudinea şi legalitatea actului.

4. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată în raport de prevederile legale incidente, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Recurentul-reclamant A. a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x/29.03.2016 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin raportul contestat s-a reţinut că recurentul, în perioada deţinerii mandatului de primar al Comunei F., judeţul Buzău (2012 - 2016), a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, respectiv dispoziţiile art. 70, 71 şi 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

4.1. Constată Înalta Curte că în mod legal prima instanţă a interpretat şi aplicat prevederile art. 70 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, constatând legalitatea raportului de evaluare întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003, "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

În temeiul art. 71 din acelaşi act normativ: "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

Este de necontestat faptul că, la momentul intervenirii pretinsului conflict de interese, recurentul-reclamant îndeplinea funcţia de primar al Comunei F., judeţul Buzău.

Astfel, deşi recurentul susţine că factura nr. x/23.07.2012 în valoare de 66.860 RON şi procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/09.07.2012 nu le-a semnat în calitate de primar, ci în calitate de împuternicit al soţiei, începând cu data de 20.06.2012 îndeplinea funcţia de primar.

Definind noţiunea de interes de natură patrimonială, dispoziţiile art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 stipulează că "primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul 1."

Deci, existenţa conflictului de interese, sub aspect administrativ, se verifică în situaţia în care decizia persoanei supuse interdicţiei legale este influenţată sau prezintă riscul de a fi influenţată de interesul său personal, al soţiei sau ale rudelor şi ar afecta major luarea deciziilor corecte şi imparţiale de către acea persoană.

4.2. Prevederile legale de mai sus se coroborează cu cele cuprinse în Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, ce prevede la art. 75 lit. a) că "aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv."

Prin "aleşi locali", în sensul art. 2 alin. (1) din acest act normativ, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primarii, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene.

Reţine Înalta Curte că generarea unui conflict de interese este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

- persoana verificată să ocupe o funcţie publică;

- în exercitarea funcţiei publice, persoana să emită un act administrativ, să încheie un act juridic ori să emită o dispoziţie;

- actul administrativ/actul juridic să producă un folos material pentru sine, pentru soţul său ori pentru rudele sale de gradul I.

În cauză, după cum în mod judicios a reţinut şi prima instanţă, aceste condiţii sunt îndeplinite.

Astfel, pe perioada supusă verificării, recurentul a deţinut funcţia publică de primar şi a semnat mai multe documente aferente contractului încheiat de SC C. SRL cu Primăria F., societate al cărei administrator era soţia sa, printre care şi ordine de plată.

De altfel, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant precizează că a semnat documentele privind plata unei obligaţii asumate de fostul primar, B., care refuzase cu rea-credinţă plata prestaţiilor efectuate de către SC C. SRL, societate al cărei administrator a fost înainte de a fi ales primar.

4.3. Scopul legiuitorului, după cum reiese din chiar titlul Legii nr. 161/2003, a fost acela de prevenire a corupţiei, urmărindu-se ca persoana care deţine o demnitate/funcţie publică să a adopte o conduită preventivă de natură să o împiedice să ajungă într-un conflict de interese.

Înalta Curte constată, astfel, că, în cauză, este întrunită indubitabil condiţia interesului personal de natură patrimonială al recurentului-reclamant şi cerinţa posibilităţii influenţării îndeplinirii cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau în calitatea sa de primar, potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Semnarea documentelor reţinute prin raportul de evaluare reprezintă o manifestare de voinţă săvârşită cu intenţia de a produce efecte juridice, aflându-se în situaţia în care, datorită interesului personal de natură patrimonială, nu a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în calitate de ales local, în conformitate cu principiile care stau la baza exercitării funcţiei sale publice. Pentru existenţa conflictului de interese este suficient ca, în procesul de luare a unei decizii, să intre în conflict interesul personal cu cel public, condiţie care, după cum s-a reţinut anterior, este îndeplinită în cauză.

Prin urmare, hotărârea instanţei de fond este pronunţată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4.4. Faţă de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinţei nr. 207 din 5 octombrie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 martie 2019.

GGC - GV