Revision request against a filter panel decision: constitutional principle of legal exclusivity of appellate remedies under Art. 129 of the Romanian Constitution
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedIn Decision No. 2422/2019, the High Court of Cassation and Justice dismissed a revision request as inadmissible, thereby upholding its previous Decision No. 1437/2019 which had nullified a civil appeal. The dispute concerned a petition for revision against a decision rendered by the High Court’s filter panel, which had previously nullified the appellant’s appeal against a Court of Appeal judgment for failing to meet formal requirements or being manifestly unfounded. The court held that decisions rendered under Art. 493(5) of the Code of Civil Procedure are explicitly excluded from all appellate remedies, including revision, based on the principle of legality of appeals (Art. 457 CPC) and the constitutional prohibition of remedies not provided by law (Art. 129 of the Romanian Constitution); consequently, the revision request lacked a legal basis, and the prior nullification of the appeal remains in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ; Revision request against a filter panel decision: constitutional principle of legal exclusivity of appellate remedies under Art. 129 of the Romanian Constitution: Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează, astfel că, potrivit acestui text de lege, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, asupra cererii de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin Decizia civilă nr. 1437 din 19 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat recursul declarat de A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 7 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
2. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 14 octombrie 2019.
3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi
Prin rezoluţia din 25 octombrie 2019, a fost fixat termen de judecată la 11 decembrie 2019, în şedinţă publică, cu citarea revizuentului.
4. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând cererea de revizuire, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează, astfel că, potrivit acestui text de lege, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
În speţă, prin Decizia nr. 1437 din 19 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a constatat nul recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 7 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, hotărârea fiind pronunţată în complet de filtru, fără nicio cale de atac.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., "în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 C. proc. civ. sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."
Legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. să nu fie supuse niciunei căi de atac, ceea ce conduce la concluzia că aceste hotărâri nu pot fi atacate cu revizuire.
Înalta Curte reţine că principiul legalităţii căilor de atac, reglementat de art. 457 C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
În afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
În aceste condiţii, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, Înalta Curte constată că împotriva Deciziei civile nr. 1437 din 19 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară, inclusiv cerere de revizuire.
Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 509 C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1437 din 19 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 1437 din 19 septembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 decembrie 2019.
GGC - MM