Retrial judgment in property restitution proceedings lacks cassation admissibility due to statutory exclusion of appeal against final appellate decision

Asupra cauzei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la 8 februarie 2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a Civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1338 din 1 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

2. Hotărârea recurată

Prin decizia nr. 837 A din 6 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1338 din 1 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

3. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei decizii, revizuenta A. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 10 septembrie 2019 şi repartizat completului de filtru CF x.

4. Procedura de filtru

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat recurentului pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Părţile nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei.

Prin rezoluţia din 16 septembrie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, din perspectiva dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ., raportat la art. 634 alin. (1), pct. 4 C. proc. civ.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia inadmisibilităţii, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin decizia nr. 1338 din 1 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 871/27 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, în dosarul nr. x/2017 având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Prin decizia nr. 837 A din 6 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 1338/01.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, iar art. 513 alin. (5) C. proc. civ. prevede că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

De asemenea, conform art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România "Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului".

Din interpretarea textelor procedurale mai sus menţionate, rezultă că decizia atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar al recursului, hotărârea judecătorească revizuită, pronunţată în apelul declarat împotriva sentinţei prin care instanţa s-a soluţionat cererea în baza Legii nr. 165/2013 nefiind, la rândul său, supusă căii de atac a recursului.

Persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia nr. 837 A din 6 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie nu este supusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la textele de lege pentru exerciţiul unei căi de atac.

Pentru aceste considerente, calea de atac a recursului formulat în cauză de revizuenta A., va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 837 A din 6 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.