Cassation appeal annulled for failure to specify statutory grounds of illegality regarding missing signatures on judgment

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Pe rolul Curţii de Apel Timişoara a fost înregistrat dosarul nr. x/2019, având ca obiect soluţionarea recursului declarat de recurentul A. împotriva Încheierii din 14 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. x/2019.

2. Hotărârea recurată

Prin Încheierea din 22 mai 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursului.

Astfel, la termenul de judecată din data de 22 mai 2019 instanţa a constatat lipsa recurentului şi, reţinând faptul că nu s-a solicitat judecata în lipsă, a dispus suspendarea cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Încheierea a fost pronunţată cu drept de recurs pe toată durata suspendării.

3. Recursul declarat în cauză

Prin cererea transmisă prin e-mail la 6 iunie 2019, petentul A. a declarat recurs împotriva Încheierii din 22 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

În cuprinsul memoriului de recurs petentul arată că exemplarul de pe încheierea comunicată acestuia nu poartă semnătura judecătorilor, apreciind că nu au fost respectate prevederile art. 426 şi 427 C. proc. civ. şi nici cele ale Regulamentului de Ordine Interioară al instanţei ce a pronunţat hotărârea.

4. Procedura de filtru

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat recurentului pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

Prin Rezoluţia din 28 iunie 2019, s-a fixat termen de judecată la 5 decembrie 2019, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului, din perspectiva neîncadrării criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, astfel cum aceasta a fost formulată, se constată că se aduc critici în legătură cu exemplarul Încheierii din 22 mai 2019, exemplar comunicat petentului A., în sensul că respectivul înscris nu poartă semnătura completului care a pronunţat încheierea.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentului nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul indicării, prin motivele de recurs, a unuia din cazurile de nelegalitate prevăzute limitativ de art. 488 din acest act normativ, iar pe de altă parte, a argumentării juridice a acestuia, prin formularea unor critici propriu-zise cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor imputate instanţei, respectiv o minimă argumentare a criticii în drept.

În acest sens, cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise motivelor de recurs, sunt de natură a susţine nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanţă, din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acest act normativ.

Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de contestatorul A. împotriva Încheierii din 22 mai 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva Încheierii din 22 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2019.

GGC - CL