Eligibility of environmental assessment costs in EU-funded projects and unjustified refusal of reimbursement based on subsequent regulatory changes

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în faţa primei instanţe

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a-II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 16 noiembrie 2015, reclamanta Societatea A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice în reprezentarea Ministerului Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare- AM POS Mediu anularea în parte a Adresei nr. x din data de 15.05.2015 privind soluţionarea cererii de rambursare formulată de către reclamantă, ca netemeinică şi nelegală, şi pe cale de consecinţă admiterea în parte a Cererii de rambursare nr. x din data de 23.03.2015 şi obligarea pârâtei la autorizarea plăţii sumei de 33.140,70 RON, din contravaloarea Facturii nr. x/08.05 emisă în baza Contractului de servicii nr. x/14.03.2011 cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 241 din 28 octombrie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea cererea formulată de reclamanta Societatea A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, a dispus anularea în parte a adresei nr. x din data de 15 mai 2015 şi a obligat pârâtul să autorizeze plata sumei de 33.140,70 RON solicitată prin Cererea de rambursare nr. x/23.03.2015 (sumă ce reprezintă contravaloare servicii prestate în temeiul Contractului UIP nr. x/14.03.2011).

Totodată, a obligat pârâtul la plata sumei de 1910 RON cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 241 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

Sub aspectul primului motiv de casare invocat, a susţinut recurentul că, în considerentele hotărârii, instanţa trebuie să arate, în mod obligatoriu, fiecare capăt de cerere şi apărările părţilor, probele care au fost administrate, motivându-se de ce unele dintre ele au fost reţinute, iar altele au fost înlăturate, excepţiile invocate şi modul în care au fost soluţionate, normele juridice pe care le-a aplicat la situaţia stabilită. De asemenea, motivarea trebuie să fie clară, precisă şi necontradictorie, astfel încât din ea să rezulte justeţea soluţiei pronunţate.

Or, în speţă, în cuprinsul hotărârii apelate nu se regăsesc motivele de fapt şi de drept pentru care au fost înlăturate apărările formulate de autoritatea pârâtă, motivarea fiind superficială, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii, doctrina şi practica instanţei supreme fiind în acest sens, ca şi jurisprudenţa deja consacrată a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

A mai susţinut recurentul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.).

A arătat, în acest context, că intimata-reclamantă a formulat Cererea de rambursare nr. x/30.05.2014 aferentă proiectului "Planificarea participativă a managementului ariilor naturale protejate de pe cursul inferior al râului Tur", cod SMIS 16831, soluţionată de Direcţia Generală AMPOS Mediu prin Adresa nr. x/29.07.2014 în sensul neautorizării la plată a sumei de 31.884,93 RON care face obiectul Facturii nr. x/8.05.2014, motivat de faptul că respectiva cheltuială este aferentă subactivităţilor 4.1 (pct. E."ANEXE" din Cererea de finanţare, privind Logica proiectului şi localizarea activităţilor, subpct. E.4.1.), iar raportul de mediu pentru procedura Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nu a fost solicitat de către autoritatea competentă de mediu până la momentul soluţionării acestei cererii de rambursare.

Intimata-reclamantă nu a înţeles să conteste la momentul respectiv Adresa nr. x/29.07.2014 privind neautorizarea la plată, astfel că efectele Adresei nr. x/29.07.2014 s-au consolidat.

Ulterior, suma respectivă a fost solicitată prin Cererea de rambursare nr. x/23.03.2015, soluţionată prin actul contestat cu nr. x/15.05.2015, tot în sensul neautorizării la plată, motivat de faptul că potrivit Deciziei etapei de încadrare nr. 75/17.02.2015 emisă de Autoritatea pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Planul de management nu necesită parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu, cheltuielile solicitate fiind astfel neeligibile.

Prin Decizia etapei de încadrare nr. 75 din 17.02.2015, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare a decis faptul că Planul de management integrat al ariilor protejate Râul Tur - ROSCI 0214 Râul Tur, ROSPA 0068 Lunca Inferioară a Turului, Rezervaţia Naturală Râul Tur şi Rezervaţia Naturală Noroieni, titular Societatea A., nu necesită evaluare de mediu şi evaluare adecvată, Planul urmând să fie supus procedurii de aprobare fără aviz de mediu.

A considerat recurentul că dovada faptului că acordul autorităţii locale de mediu era necesar pentru ca o astfel de cheltuială să fie considerată eligibilă este faptul că intimata reclamantă s-a adresat Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare cu Notificarea nr. x/01.07.2013, completată ulterior cu Adresa nr. x/21.11.2014.

Prin urmare, instanţa de fond avea obligaţia de a verifica şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de întocmire a unui raport de evaluare a Planului de management integrat al ariilor protejate, iar simplul fapt al efectuării acestei cheltuieli nu este natură să-i confere caracter eligibil, în condiţiile în care ea nu este şi necesară realizării proiectului pentru care se acordă finanţarea.

În consecinţă, instanţa de fond în mod greşit a reţinut că a existat un refuz nejustificat, din partea autorităţii pârâte, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Referitor la dispoziţia instanţei de fond privind obligarea la plata sumei de 1910 RON cu titlul de cheltuieli de judecată, recurentul a solicitat în principal să fie înlăturată, iar în subsidiar să fie diminuate cheltuielile de judecată la un cuantum rezonabil, considerând cuantumul sumei solicitate cu titlul de cheltuieli reprezentând onorariu de avocat prea mare doar pentru formularea acţiunii introductive şi prezenţa la singurul termen de judecată acordat în cauză.

II. Procedura în faţa instanţei de recurs

Societatea A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, reiterând susţinerea privind stabilirea lipsei de necesitate a raportului de evaluare abia după derularea contractului şi efectuarea cheltuielii.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.

III. Analiza motivelor de casare invocate

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce priveşte invocarea art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză, faţă de aspectele dezvoltate de recurent.

Astfel, pe de o parte, dispoziţiile legale menţionate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată cuprinde argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de admitere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă acestea sunt în parte similare cu susţinerile intimatei reclamante sau îl nemulţumesc pe recurent, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

De altfel, recurentul nu a indicat punctual care ar fi acea apărare pe care a sa pe care instanţa nu ar fi analizat-o, la care nu ar fi răspuns cel puţin implicit prin considerentele sentinţei şi ar fi fost determinantă pentru a conduce la o altă soluţie în cauză.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), Înalta Curte constată că este nefondată critica subsumată acestui motiv de recurs, privind greşita aplicare de către prima instanţă a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 referitoare la refuzul nejustificat al autorităţii de a soluţiona cererea de rambursare formulată de intimată.

Înalta Curte reţine că societatea intimată a formulat o cerere pentru finanţarea proiectului "Planificarea participativă a managementului ariilor naturale protejate de pe cursul inferior al râului Tur", cod SMIS-CSNR 16831, în baza Ghidului solicitantului şi a H.G. nr. 1076/2004 referitoare la procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Pe baza analizei făcute, între Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Direcţia generală AM POS Mediu, în calitate de autoritate de management şi societatea intimată, în calitate de beneficiar, s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x din data de 15.09.2010, conform Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1213 din 11.08.2010.

Potrivit art. 3 din contract, valoarea eligibilă totală a Proiectului, de 4.724.392 RON, include şi contravaloarea activităţii de elaborare a raportului de mediu şi a procedurii de realizare a evaluării de mediu.

Relevanţă în cauză pentru verificarea temeiniciei şi legalităţii actului administrativ contestat au prevederile legale şi contractuale incidente.

Astfel, în cadrul Anexei 3 la Ghidul solicitantului este prevăzută lista cheltuielilor eligibile şi regulile de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele finanţate în cadrul Axe prioritare 4 a POS Mediu - "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii."

Potrivit art. 5 alin. (1) şi (2) din Contractul de finanţare, cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 759/2007, ale Ordinului comun al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1415/3399/2008, în vigoare la data depunerii cererii de finanţare.

Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, cheltuielile vor fi declarate eligibile şi vor putea fi solicitate la rambursare dacă sunt cuprinse în cererea de finanţare anexată la contract şi au fost efectuate conform termenilor şi clauzelor contractuale şi legale.

În speţă, activităţile respective au fost prevăzute, atât în cererea de finanţare, supusă aprobării recurentului, cât şi în contractul de finanţare încheiat între părţi, neexistând rezerve cu privire la legalitatea, necesitatea sau oportunitatea acestora în raport cu proiectul ce urma a fi implementat.

Contractul de servicii încheiat cu societatea B. S.R.L. sub nr. x din data de 14.03.2011, pe o durată de 34 luni, a avut ca obiect prestarea serviciilor pentru implementarea proiectului "Planificarea participativă a managementului ariilor naturale protejate de pe cursul inferior al râului Tur", servicii care au inclus şi elaborarea unui raport de mediu pentru procedura SEA.

Prin Cererea de rambursare nr. x din 30.05.2014, intimata a solicitat decontarea contravalorii serviciilor de realizare a planului de management, a raportului de mediu pentru procedura SEA şi a documentaţiei aferente, care fusese achitată cu Ordinul de plată nr. x/2014, însă cererea a fost soluţionată nefavorabil prin Adresa nr. x din data de 29.07.2014, cu explicaţia că respectiva cheltuială este aferentă subactivităţilor 4.1 (pct. E."ANEXE" din Cererea de finanţare, privind Logica proiectului şi localizarea activităţilor, subpct. E.4.1.), iar raportul de mediu pentru procedura Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nu a fost solicitat de către autoritatea competentă de mediu până la momentul soluţionării acestei cererii de rambursare.

Intimata a formulat ulterior Cererea de rambursare nr. x din 23.03.2015, iar prin Adresa nr. x din data de 15.05.2015, autoritatea recurentă a respins cererea pe motivul neeligibilităţii cheltuielii.

Or, Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, constată că din actele dosarului reiese că intimata a efectuat o cheltuială eligibilă, pentru o activitate care a fost notificată şi aprobată în cadrul proiectului în cursul anului 2013, iar recurentul a refuzat decontarea acesteia pentru motivul - neimputabil intimatei şi survenit în anul 2015 (după realizarea contractului) - că nu este necesară parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu.

Refuzul îndeplinirii obligaţiei de decontare a cheltuielilor odată aprobate/prevăzute în contractul de finanţare din cauza unei circumstanţe intervenite ulterior încheierii acestuia contravine, aşa cum corect susţine intimata, nu doar legislaţiei în materie, ci şi principiului executării cu bună-credinţă a convenţiilor.

Acest context faptic conturează existenţa evidentă a motivului de nelegalitate al refuzului de recunoaştere a eligibilităţii cheltuielii solicitate la rambursare în temeiul contractului de finanţare asumat de părţi.

Cât priveşte susţinerea recurentului privind faptul că intimata reclamantă nu ar fi înţeles să conteste Adresa nr. x/29.07.2014, Înalta Curte constată că în respectiva adresă s-a arătat doar împrejurarea că raportul de mediu pentru procedura SEA nu a fost solicitat de către autoritatea competentă de mediu până la momentul soluţionării cererii de rambursare, în timp ce abia prin Decizia etapei de încadrare 75 din 17.02.2015 emisă de Agenţia Protecţiei Mediului Satu Mare s-a specificat faptul că Planul de management nu necesită parcurgerea procedurii de realizare a evaluării de mediu, în condiţiile în care serviciile a căror contravaloare a fost refuzată la rambursare au fost, oricum, contractate de către intimată la data 14.03.2011, raportul privind impactul asupra mediului fiind, de asemenea, întocmit înaintea emiterii acestei decizii şi a Adreselor nr. x/29.07.2014 şi nr. y/15.05.2015.

Faţă de toate împrejurările de fapt şi de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale şi contractuale la situaţia de fapt ce rezulta din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

Critica adusă sentinţei sub aspectul obligării pârâtului la plata cheltuielilor de judecată urmează a fi înlăturată ca nefondată, în raport cu menţinerea soluţiei de admitere a acţiunii, precum şi având în vedere dispoziţiile art. 453 din C. proc. civ. şi faptul că judecătorul fondului şi-a exercitat corespunzător dreptul de apreciere, considerând pertinent ca nefiind disproporţionat cuantumul onorariului de avocat în raport cu prestaţia sa şi complexitatea cauzei.

IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6, 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.

În temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga pe recurentul căzut în pretenţii la plata către intimata Societatea A. a sumei de 1.785 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată, potrivit dovezilor pe care partea le-a depus la dosar mai înainte de încheierea dezbaterilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare împotriva Sentinţei civile nr. 241 din 28 octombrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare la plata sumei de 1.785 RON către intimata Societatea A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 martie 2019.

GGC - NN