Administrative challenge to sports federation operating license: inadmissibility barred by failure of preliminary complaint procedure not applicable to unjustified refusals
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the association-plaintiff's appeal, quashed the lower court’s decision that had dismissed the case as inadmissible, and remanded the case to the same appellate instance for re-judgment, effectively allowing the plaintiff to proceed on the merits. The dispute concerned an administrative law action to revoke a national sports federation’s operating license, which the first-instance and appellate courts had rejected because the plaintiff allegedly failed to complete the mandatory preliminary procedure (prior complaint) under Article 7 of Law no. 554/2004. The Supreme Court held that the lower courts erred in applying the law by treating the specific objection—a refusal of the authority to process the revocation request—as a typical administrative act subject to strict preliminary exhaustion; instead, the Court characterized the authority's response as an "asimilated administrative act" (specifically, an unjustified refusal of a request), for which the preliminary procedure is not a condition precedent to judicial admissibility.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 36 alin. (1) din Legea nr. 69/2000, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Administrative challenge to sports federation operating license: inadmissibility barred by failure of preliminary complaint procedure not applicable to unjustified refusals: The dispute concerned an administrative law action to revoke a national sports federation’s operating license, which the first-instance and appellate courts had rejected because the plaintiff allegedly failed to complete the mandatory preliminary procedure (prior complaint) under Article 7 of Law no. 554/2004. The Supreme Court held that the lower courts erred in applying the law by treating the specific objection—a refusal of the authority to process the revocation request—as a typical administrative act subject to strict preliminary exhaustion; instead, the Court characterized the authority's response as an "asimilated administrative act" (specifically, an unjustified refusal of a request), for which the preliminary procedure is not a condition precedent to judicial admissibility.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for admitting the appeal, quashing the appealed sentence, and remanding the case to the same court instance for re-judgment.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea formulată la data de 08.09.2015 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, reclamanta Asociaţia A. Snagov, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Tineretului şi Sportului şi B., a solicitat revocarea avizului de funcţionare a B..
Prin întâmpinările formulate, ambii pârâţi au invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Prin Sentinţa civilă nr. 1333 pronunţată la data de 4.02.2016, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, reţinând că prezenta cerere de chemare în judecată vizează materia contenciosului administrativ şi fiscal.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 1553 din 10 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de inadmisibilitate invocată de pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, ca neîntemeiată şi a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta B., respingând cererea formulată de către Asociaţia A. Snagov, ca inadmisibilă.
3. Cererea de recurs
Împotriva Sentinţei civile nr. 1553 din 10 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Asociaţia A. Snagov, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 6 şi 8 din C. proc. civ., criticând soluţia pronunţată de către instanţa de fond, precum şi încadrarea demersului său judiciar în categoria contenciosului administrativ, ce presupune îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, solicită acordarea cheltuielilor de judecată din primă instanţă şi din recurs.
4. Apărările intimaţilor-pârâţi
4.1. Intimata-pârâtă B. a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia nulităţii recursului reclamantei, pe motiv că argumentele invocate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Pe fond, apreciază că recursul este nefondat şi solicită respingerea lui ca atare.
4.2. Intimatul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului a formulat întâmpinare, prin care invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, având în vedere că Avizul nr. x/2007 emis de Agenţia Naţională pentru Sport nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar Avizul nr. x/2011 este un act premergător înfiinţării unei federaţii naţionale de sport, prin raportare la dispoziţiile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 69/2000.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului ca netemeinic.
II. Soluţia instanţei de recurs
În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă B. prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că argumentele invocate prin cererea de recurs vizează interpretarea şi aplicarea greşită a legii, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin urmare, în temeiul art. 248 raportat la art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., excepţia urmează a fi respinsă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Reclamanta Asociaţia A. Snagov a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect revocarea avizului de funcţionare a B.
Acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Verificând sentinţa recurată prin prisma cazului de casare reglementat art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitor la interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."
Aşadar, dreptul la acţiune este recunoscut de legea contenciosului administrativ în favoarea persoanelor vătămate nu doar în ceea ce priveşte un act administrativ tipic, ci şi în privinţa actului administrativ asimilat, cum este refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, reţinând că prevederile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 definesc acest refuz drept "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane".
Înalta Curte constată că litigiul dedus judecăţii a fost determinat de refuzul autorităţii pârâte de a soluţiona favorabil cererea reclamantei Asociaţia A. Snagov, având ca obiect revocarea avizului de funcţionare a B..
Refuzul autorităţii, apreciat ca nejustificat de către recurenta-reclamantă, a fost exprimat prin intermediul Adresei nr. x/31.07.2013 emise de Ministerul Tineretului şi Sportului, ca răspuns la cererea reclamantei Asociaţia A. Snagov nr. 4365/04.10.2011.
Instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, apreciind că în cauză lipseşte situaţia premisă, aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. i), art. 2 alin. (2), art. 8 alin. (1) teza a II-a şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, apreciind eronat natura juridică şi efectele produse de Adresa nr. x/31.07.2013.
Cercetând conţinutul Adresei nr. x/31.07.2013 se constată că aceasta exprimă, în mod neîndoielnic, refuzul autorităţii publice de a soluţiona cererea reclamantei, înscrisul care îl conţine având natura unui act administrativ asimilat, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ce poate fi atacat în condiţiile art. 8 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.
Deşi atât actele administrative tipice, cât şi actele administrative asimilate sunt supuse controlului contenciosului administrativ, există şi anumite diferenţe de ordin procedural în ceea ce priveşte solicitările adresate instanţelor de judecată de către persoanele vătămate.
Dată fiind natura specială a actelor administrative asimilate (refuzul nejustificat şi "tăcerea administrativă"), acestea nu suportă o soluţie procedurală identică cu cea oferită în cazul actelor administrative tipice, unde partea interesată trebuie să solicite instanţei de judecată, în principal, anularea actului vătămător. În cazul nesoluţionării în termenul legal a unei solicitări ("tăcerea administrativă") nici nu se poate vorbi de un înscris supus anulării, iar în cazul refuzului nejustificat, deşi există un înscris ce conţine exprimarea explicită a autorităţii de a nu soluţiona cererea, valabilitatea acestuia este analizată în cadrul acţiunii prin care persoana vătămată solicită obligarea autorităţii la efectuarea prestaţiei ce i-a fost refuzată.
Înalta Curte reţine că procedura prealabilă a fost concepută în dreptul administrativ ca o cale ce poate oferi persoanei vătămate posibilitatea de a obţine rezolvarea diferendului prin recunoaşterea dreptului sau a interesului legitim vătămat mai rapid, fără mijlocirea instanţei, iar nu ca un obstacol în exercitarea dreptului de acces liber la justiţie.
Astfel fiind, cum obiectul cauzei deduse judecăţii vizează un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, îndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 nu reprezintă o condiţie obligatorie pentru ca partea să acceadă la procedura judecătorească şi nu poate reprezenta un fine de neprimire al acesteia.
Prin urmare, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată recurenta-reclamantă a solicitat ca instanţa să constate şi să sancţioneze refuzul pretins nejustificat de soluţionare a cererii sale, Înalta Curte apreciază că soluţia de respingere a acţiunii ca fiind inadmisibilă, fără a se mai păşi la cercetarea fondului cauzei, este greşită, criticile formulate de recurentă fiind întemeiate sub acest aspect.
În consecinţă, întrucât nu a fost soluţionat fondul cauzei şi pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Asociaţia A. Snagov împotriva Sentinţei civile nr. 1553 din 10 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă B.
Admite recursul declarat de Asociaţia A. Snagov împotriva Sentinţei civile nr. 1553 din 10 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2019.
GGC - GV