Non-examination of pre-hearing claim amendments in administrative litigation for agricultural multi-year sanctions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 18.01.2016 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a solicitat anularea parţială a deciziei de plată cu sancţiuni multianuale nr. x/24.06.2015, în sensul anulării aplicării de sancţiuni multianuale în cuantum de 514.805,77 RON şi achitarea sumei menţionate.

Pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova, excepţia lipsei procedurii plângerii prealabile şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a APIA - aparat central.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 144/2016 din 28 martie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile invocate prin întâmpinare şi, pe fond, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL prin administrator judiciar Casa de Insolvenţă B., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 144/2016 din 28 martie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a hotărârii recurate, doar cu privire la modul în care a fost soluţionat fondul cauzei, reţinerea cauzei spre rejudecare şi anularea parţială a deciziei de plată cu sancţiuni multianuale nr. x/24.06.2015, în sensul anulării aplicării de sancţiuni multianuale în cuantum de 514.805,77 RON, precum şi achitarea sumei arătate.

În motivarea recursului susţine, în esenţă, că decizia contestată nu este motivată în fapt şi în drept cu privire la suma reţinută în sarcina sa, recurenta-reclamantă apreciind că îndeplinea condiţiile legale pentru acordarea acesteia.

Se mai arată că respectiva decizie a stabilit o sumă de plată aferentă anului 2014, ca efect al unor decizii de sancţiuni multianuale aferente anilor 2008, 2009 şi 2010, aspect ce nu reiese din conţinutul deciziei contestate.

Recurenta-reclamantă mai arată că doar ulterior, când pârâta a precizat acest aspect prin întâmpinare, a putut formula apărări efective prin intermediul răspunsului la întâmpinare, ocazie cu care a arătat şi faptul că faţă de societate s-a deschis procedura insolvenţei, aşa încât creanţele anterioare deschiderii procedurii insolvenţei pot fi recuperate doar în procedura specială prevăzută de Legea nr. 85/2006.

4. Apărările intimatei-pârâte

Intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate.

De asemenea, invocă excepţia nulităţii recursului, pe motiv că aspectele invocate nu se circumscriu motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că argumentele invocate prin cererea de recurs vizează interpretarea şi aplicarea greşită a legii, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, în temeiul art. 248 raportat la art. 486 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., excepţia urmează a fi respinsă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În cauză, reclamanta SC A. SRL a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea parţială a deciziei de plată cu sancţiuni multianuale nr. x/24.06.2015, în sensul anulării aplicării de sancţiuni multianuale în cuantum de 514.805,77 RON şi achitarea sumei menţionate.

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL prin administrator judiciar Casa de Insolvenţă B., apreciind că nu se poate reţine aspectul privind nemotivarea actului administrativ atacat, precum şi pentru faptul că prin cererea de chemare în judecată reclamanta nu a expus nicio altă critică, motiv ori argument de nelegalitate a respectivului act contestat.

Înalta Curte constată că, în mod greşit, prima instanţă a analizat doar argumentele invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, fără a ţine seama şi de aspectele invocate prin răspunsul la întâmpinare formulat de reclamantă, ce reprezintă o completare a motivelor de fapt şi de drept ale cererii sale, dar pe care prima instanţă a omis a le analiza.

Examinând actele din dosar, se observă că întâmpinarea a fost comunicată reclamantei la data de 23.02.2016, s-a formulat răspuns la întâmpinare, înaintat la dosar prin firma de curierat la data de 04.03.2016, conform dovezii de la fila x verso din dosarul de primă instanţă, în termenul de 10 zile prevăzut de art. 201 alin. (2) C. proc. civ.

Astfel fiind, prima instanţă nu a răspuns susţinerilor reclamantei din răspunsul la întâmpinare, cu atât mai mult cu cât aspectele invocate prin acest înscris răspund apărărilor pârâtei din întâmpinare.

Mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ.: "Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei."

Înalta Curte constată că şi din această perspectivă răspunsul la întâmpinare se impunea să fie analizat de către prima instanţă, având în vedere că a fost depus în cadrul procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, până la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate.

Or, prima instanţă trebuia să califice şi să examineze toate motivele invocate de părţi în cadrul procedurii de regularizare a cererii introductive, respectiv până la primul termen de judecată, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 204 C. proc. civ.

De altfel, prin cererea de recurs şi prin răspunsul la întâmpinare depus în faţa instanţei de recurs, recurenta-reclamantă invocă împrejurarea completării motivelor din cererea de chemare în judecată după ce a luat cunoştinţă de aspectele menţionate în întâmpinare, completare depusă până la primul termen de judecată.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod eronat instanţa de fond a analizat doar aspectele invocate prin cererea de chemare în judecată, fără a analiza şi cele susţinute de reclamantă prin răspunsul la întâmpinare depus în faţa instanţei de fond şi aflat la filele x şi care, în raport cu momentul la care a fost depus, se impunea a fi analizat.

Pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor, Înalta Curte apreciază că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca din nou litigiul ţinând seama de toate motivele şi apărările invocate de reclamantă prin acţiune şi prin răspunsul la întâmpinare, precum şi de pârâtă prin întâmpinare.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de SC A. SRL împotriva Sentinţei nr. 144/2016 din 28 martie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul declarat de SC A. SRL împotriva Sentinţei nr. 144/2016 din 28 martie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2019.

GGC - GV