Annulment of appeal for failure to formulate grounds of casation and lack of judicial aid request

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 520 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea Dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având ca obiect pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept referitoare la faptul "dacă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/30 mai 2017 în Monitorul Oficial, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON, inclusiv, pornite anterior publicării deciziei, (20 iulie 2017), recursuri nesoluţionate până la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 454/4.07.2018 (1.10.2018), devin admisibile sau îşi menţin caracterul inadmisibil rezultat din interpretarea dispoziţiilor art. 27 noul C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României cât priveşte producerea efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/30.05.2017 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 52/18.06.2018, publicată în M. Of. nr. 609/17.07.2018".

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016, a declarat recurs recurenta-reclamantă A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 14 ianuarie 2019 şi repartizat aleatoriu, spre competentă soluţionare, completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie.

După efectuarea procedurilor prealabile, de comunicare, reglementate de dispoziţiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că cererea de recurs cuprinde menţiunile, stabilite sub sancţiunea nulităţii, referitoare la indicarea numelui, prenumelui şi a domiciliului părţii în favoarea căreia se exercită calea de atac, indicarea hotărârii care se atacă, semnătura olografă a părţii care exercită calea de atac. De asemenea, s-a reţinut că recursul a fost exercitat în condiţiile art. 414 alin. (2) C. proc. civ., respectiv, pe durata de suspendare a cursului judecăţii, dispuse în temeiul prevederilor art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., că este legal timbrat, în raport de dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, conform dovezii aflate la dosarul de recurs, precum şi faptul că, în raport de dispoziţiile art. .414 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii de suspendare a cursului judecăţii. Totodată, s-a mai reţinut că în cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamantă nu a indicat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., completul de filtru urmând a aprecia asupra admisibilităţii recursului din această perspectivă.

Analizând conţinutul cererii de recurs, se constată că recurenta-reclamantă nu a indicat niciun motiv de nelegalitate a încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016, rezumându-se doar în a formula declaraţie de recurs şi de a preciza că nu beneficiază de apărător din cauza situaţiei financiare în care se regăseşte.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului potrivit dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate dacă criticile formulate de recurenta-reclamantă se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a indicat care sunt motivele de nelegalitate care pot fi imputate hotărârii judecătoreşti recurate şi nu a formulat critici care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, să fie de natură a susţine nelegalitatea hotărârii.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea aspectelor de nelegalitate a deciziei pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă, precum şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Analizând cauza şi din perspectiva accesului la justiţie, a dreptului la apărare şi la un proces echitabil, se constată că deşi în cuprinsul cererii de recurs, recurenta-reclamanta a precizat că nu beneficiază de o apărare calificată din cauza lipsei posibilităţilor financiare, din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei reiese că aceasta nu a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma plăţii onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, deşi există cadrul legislativ în acest sens.

Astfel, deşi legiuitorul român a adoptat măsuri, prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutor public judiciar în materie civilă, menite a garanta accesul la justiţie, ca expresie a principiilor democratice într-un stat de drept şi a supremaţiei legii, pentru ca acesta să devină unul efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare să nu mai constituie o piedică în încercarea de a apela la justiţie pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite situaţii şi condiţii, susţinerea din partea statului, din resurse financiare publice, se constată că recurenta-reclamantă nu a apelat la aceste proceduri. Şi, deci, nu se poate reţine vreo încălcare a dreptului de acces la justiţie, a dreptului la apărare şi la un proces echitabil, astfel cum este garantat şi reglementat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Aşa fiind, cum recurenta-reclamantă A. nu a invocat niciun aspect de nelegalitate care să poată fi încadrat în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5), va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 28 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - NN