Forest land revision appeal annulled as grounds attacked prior merits, not appellate reasoning.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 octombrie 2018 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, revizuenţii A., B. şi C., au formulat cerere de revizuire a Sentinţei nr. 1140 din 23.02.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, solicitând admiterea cererii şi anularea Sentinţei civile nr. 1140 din 23.02.2018.

În motivarea cererii, revizuenţii au susţinut, în esenţă, că Sentinţa nr. 1140/23.02.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, încalcă autoritatea de lucru judecat de care se bucură Decizia nr. 1404/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, astfel că cele două hotărâri sunt potrivnice, situaţie în care, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se impune admiterea cererii de revizuire şi anularea celei din urmă hotărâri.

Au mai arătat că, în fapt, prin Decizia civilă nr. 1404/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, instanţa a obligat Comisia judeţeană Gorj de fond funciar să procedeze la emiterea procesului-verbal de punere în posesie şi a titlului de proprietate în favoarea revizuenţilor, pentru terenul cu vegetaţie forestieră în suprafaţă de 720 ha, pe amplasamentul din Procesul-verbal nr. x/28 mai 2007, iar Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Gorj să pună la dispoziţie terenul validat în suprafaţă de 720 ha, cu vegetaţie forestieră.

Ulterior, prin Sentinţa nr. 1140/23 februarie 2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia civilă nr. 1214/01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, instanţa a anulat procesul-verbal de punere în posesie, încheiat la data de 14.10.2011, de către Comisia judeţeană Gorj şi anexa 42 la HCJ nr. 3900 din 17.03.2006, întocmită la data de 10.06.2011 de către Comisia judeţeană Gorj.

Prin Decizia civilă nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A., B. şi C. împotriva Sentinţei nr. 1140 din 23.02.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin Decizia nr. 1214 din 01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj.

În considerentele deciziei, Curtea de Apel Craiova a reţinut că în litigiul finalizat cu pronunţarea Deciziei civile nr. 1214 din 01.10.2018, atacată cu revizuire, prin care s-au soluţionat apelurile declarate împotriva Sentinţei civile nr. 1140 din 23.02.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu, a fost invocată autoritatea de lucru judecat a celei dintâi hotărâri indicată de revizuenţi ca fiind potrivnică, şi anume Decizia civilă nr. 1404 din 01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, iar instanţa s-a pronunţat asupra acestei excepţii, apreciind-o ca fiind neîntemeiată, şi, ca atare, respingând-o.

Astfel, prin motivele de apel formulate de apelanţii pârâţi B., A., D. şi C. s-a susţinut ca motiv de apel şi nesocotirea autorităţii de lucru judecat a Deciziei civile nr. 1404/2011, iar instanţa de apel, în limitele efectului devolutiv al acestei căi de atac, a examinat această critică, apreciind-o ca nefondată, cu argumentele dezvoltate în considerentele subsumate analizării acestui motiv de apel, întemeiate în esenţă pe concluzia potrivit căreia în cadrul litigiului finalizat cu pronunţarea acestei hotărâri nu a fost discutată îndreptăţirea la reconstituire, ci doar punerea în executare a HCJ nr. 3900/2006.

S-a constatat, aşadar, că în cadrul celui de-al doilea litigiu a fost invocată autoritatea de lucru judecat faţă de Decizia civilă nr. 1404/1.06.2011, iar instanţa s-a pronunţat în considerentele Deciziei nr. 1214 din 1 octombrie 2018 asupra acesteia, prin urmare nu este îndeplinită această condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, curtea de apel a reţinut că instanţa de revizuire nu poate exercita un veritabil control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, ci doar verifică dacă ultima hotărâre pronunţată a încălcat principiul puterii de lucru judecat de care se bucură prima hotărâre.

Or, faţă de considerentele expuse, curtea de apel a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că a respins cererea de revizuire, ca nefondată.

Împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, au declarat recurs revizuenţii A., B. şi C.

Recurenţii-revizuenţi au invocat motivele de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ. şi au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, iar pe fond, anularea Sentinţei nr. 1140/23.02.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor nr. 1404/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010 şi nr. 1417/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, irevocabile.

În motivarea cererii de recurs, recurenţii-revizuenţi au arătat că hotărârea judecătorească nu este legală întrucât excepţia autorităţii de lucru judecat a titlurilor executorii (Decizia nr. 1404/01.06.2011, Decizia nr. 1417/01.06.2011 şi Decizia nr. 189/26.01.2012, pronunţate de Tribunalul Gorj) nu a fost analizată de Judecătoria Târgu Jiu care a pronunţat Sentinţa civilă nr. 1140/23.02.2018, a cărei anulare o solicită. Această excepţie a fost analizată în considerentele Deciziei nr. 1214/01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, care nu a făcut obiectul prezentei cereri de revizuire.

În opinia recurenţilor, Sentinţa nr. 1140/23.02.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în Dosarul nr. x/2017, definitivă, încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziilor nr. 1404/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010 şi nr. 1417/01.06.2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. x/2010, irevocabile.

La pronunţarea acestei sentinţe, Judecătoria Târgu Jiu a reţinut autoritatea de lucru judecat a Deciziei irevocabile nr. 112/22.06.2016 a Tribunalului Gorj, dar a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în perioada 2009 - 2011.

Deşi instanţa a pronunţat o soluţie care reprezintă fondul cauzei, niciun titlu executoriu, din cele patru invocate drept probă de pârâţi, nu a fost analizat. Aşadar, prin Sentinţa civilă nr. 1140/23.02.2018, în mod nelegal, s-au anulat hotărâri judecătoreşti învestite cu titlu executoriu.

În concluzie, recurenţii au arătat că cererea de revizuire formulată pentru contrarietate de hotărâri îndeplineşte cumulativ condiţiile pentru a fi admisă, respectiv existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în dosare diferite, care să fie contradictorii, tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, iar în cel de-al doilea proces, soluţionat prin Sentinţa nr. 1140/23.02.2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu, deşi a fost invocată autoritatea de lucru judecat, instanţa de fond nu a analizat-o.

Prin întâmpinările formulate în cauză, intimaţii R.N.P. - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj şi Prefectul judeţului Gorj au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege, este declarat în termen legal, este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei atacate. De asemenea, s-a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra încadrării criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

La data de 03 iulie 2019, raportul cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, conform dovezilor aflate la dosar iar la data de 15 iulie 2019, recurenţii-revizuenţi au formulat punct de vedere la raport prin care au solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Prin hotărârea recurată, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a Sentinţei civile nr. 1140 din 23.02.2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 de Judecătoria Târgu Jiu, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1214 din 01.10.2018, pronunţată de Tribunalul Gorj, formulată de revizuenţii A., B. şi C., instanţa reţinând că în cadrul celui de-al doilea litigiu a fost invocată autoritatea de lucru judecat faţă de Decizia civilă nr. 1404/1.06.2011, iar tribunalul s-a pronunţat în considerentele Deciziei nr. 1214 din 1 octombrie 2018 asupra acesteia, prin urmare nu este îndeplinită această condiţie de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că recurenţii-revizuenţi au indicat formal motivele de casare prevăzute la art. 488 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., întrucât, prin cererea de recurs, nu au arătat care sunt, în concret, motivele de nelegalitate ale deciziei recurate.

Raportat la susţinerile recurenţilor din cuprinsul memoriului de recurs cu privire la respingerea, în mod nelegal, a cererii de revizuire faţă de împrejurarea că excepţia autorităţii de lucru judecat a titlurilor executorii reprezentate de Deciziile nr. 1404 din 26.01.2011, nr. 1417/01.06.2011 şi nr. 189/26.01.2012, pronunţate de Tribunalul Gorj nu a fost analizată de Judecătoria Târgu Jiu care a pronunţat Sentinţa civilă nr. 1140 din 23.02.2018 şi a cărei anulare o solicită, Înalta Curte constată că recurenţii-revizuenţi nu contestă modalitatea în care Curtea de Apel Craiova a aplicat şi interpretat dispoziţiile legale cu privire la soluţionarea cererii de revizuire, ci modalitatea în care instanţele anterioare, respectiv Judecătoria Târgu Jiu şi Tribunalul Gorj s-au raportat la puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pretins a fi contradictorii.

De asemenea, se mai reţine că la soluţionarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova a constatat îndeplinită condiţia privind invocarea şi analiza autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri în cel de-al doilea litigiu, celelalte condiţii privind tripla identitate de părţi, obiect şi cauză nemaifiind verificate. Din această perspectivă, analiza comparativă din punct de vedere al triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză între hotărârile judecătoreşti pretins a fi contradictorii din cuprinsul memoriului de recurs nu pot face obiect de examinare în recurs, atâta vreme cât aceste chestiuni nu au fost avute în vedere de instanţa de revizuire la pronunţarea soluţiei, iar cerinţa ca autoritatea de lucru judecat să nu fi fost deja analizată în litigiul ulterior, în care s-a pronunţat hotărârea pretins potrivnică, vizează însăşi admisibilitatea cererii de revizuire, chestiune ce primează analizei faptelor pe care se întemeiază cererea de revizuire.

În calea extraordinară de atac a recursului nu are loc o devoluare a fondului, iar această cale extraordinară de atac poate fi exercitată în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ., prin dispoziţii speciale, de strică interpretare, nu constituie motiv de recurs orice nemulţumire a părţii cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de recurs putând examina numai criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în art. 488 din C. proc. civ.

În acest context, se constată că recurenţii-revizuenţi ignoră specificul căii de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici de nelegalitate, care vizează greşita aplicare a legii de către instanţa anterioară şi care trebuie subsumate argumentelor care au justificat soluţia adoptată prin hotărârea recurată.

Aşadar, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

În acest sens, Înalta Curte menţionează că simpla indicare a unor texte de lege nu este suficientă pentru declanşarea mecanismului de exercitare a recursului, ci este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuenţii C., A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenţii C., A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 3013 din 20 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se va comunica părţilor, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - NN