Pension recalculation appeal barred by one-year procedural peremption for failure to maintain active prosecution

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. x/2011 pe rolul Tribunalului Maramureş reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B., C., D. şi Guvernul României pentru recalcularea pensiei începând din septembrie 1994, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânzi legale aferente.

În completarea acţiunii, reclamantul a mai solicitat daune morale în sumă de 800.000 RON şi 1.210 RON lunar pentru tratamente şi medicamente.

Tribunalul Maramureş, prin Sentinţa civilă nr. 2067 din 15 noiembrie 2011, a respins acţiunea civilă formulată de reclamantul A., împotriva pârâţilor B., C., D. şi Guvernul României.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a declarat recurs.

Prin Decizia civilă nr. 1289/R/2012 din 12 martie 2012, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2067 din 15 noiembrie 2011 a Tribunalului Maramureş.

La data de 23 iulie 2018, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrat recursul exercitat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 1289/R/2012 din 12 martie 2012 pronunţate de Curtea de Apel Cluj.

Prin încheierea din 16 octombrie 2018, faţă de împrejurarea că procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar niciuna dintre părţi nu s-a înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu a cerut, în scris, judecata în lipsă, în raport de dispoziţiile imperative ale art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora instanţa va suspenda judecata dacă niciuna din părţi nu se înfăţişează la strigarea pricinii, Înalta Curte a dispus suspendarea judecata recursului declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1289/R/2012 din data de 12 martie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Prin rezoluţia din 17 octombrie 2019, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol şi a fost acordat termen la data de 11 decembrie 2019 pentru discutarea perimării.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 248 (1) C. proc. civ., incident în cauză, "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii mai mult de un an".

Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.

Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

Recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1289/R/2012 din 12 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 23 iulie 2018, judecata cauzei fiind suspendată la data de 16 octombrie 2018, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., dată de la care nici una din părţi nu a mai efectuat vreun act de procedură, lăsând în nelucrare pricina care, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. la data de 17 octombrie 2019, părţile fiind legal citate pentru termenul din 11 decembrie 2019.

În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, respectiv 16 octombrie 2018 şi până la data repunerii pe rol din oficiu, şi anume, 17 octombrie 2019, nici una din părţi nu a întrerupt cursul suspendării, lăsând în nelucrare recursul.

Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare se datorează culpei părţii, în baza art. 248 alin. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată perimarea recursului.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei civile nr. 1289/R/2012 din 12 martie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 decembrie 2019.

GGC - MM