Negative jurisdictional conflict in divorce: territorial competence via plaintiff's residence when defendant lacks domestic domicile under international jurisdiction

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 7 februarie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., desfacerea căsătoriei încheiate între părţi la data de 14 august 2010, revenirea reclamantei la numele anterior încheierii căsătoriei, stabilirea autorităţii părinteşti cu privire la minorii C. şi D., în comun, la ambii părinţi, stabilirea locuinţei minorilor la reşedinţa mamei din Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, precum şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 373 lit. b), art. 379 alin. (1) C. civ. şi art. 934 C. proc. civ.

Judecătoria Cluj-Napoca, prin Sentinţa nr. 6911 din 24 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 915 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. de care s-a prevalat reclamanta atunci când a învestit Judecătoria Cluj-Napoca în soluţionarea cererii, şi nici cele ale art. 1081 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., reclamanta neavând domiciliul în România cu cel puţin un an înainte de înregistrarea cererii de chemare în judecată.

Drept urmare, instanţa a făcut aplicarea art. 1072 alin. (2) C. proc. civ.

Prin Sentinţa nr. 444 din 30 ianuarie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa soluţia de declinare a competenţei, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut că pârâtul nu are nu are domiciliul şi nici reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, şi că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 1079 pct. (5) şi nici cele ale art. 1081 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Cu toate acestea, instanţa a reţinut aplicarea dispoziţiilor art. 1070 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. iar, în temeiul art. 915 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, în circumscripţia căreia îşi are reşedinţa reclamanta.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin prezentul demers judiciar instanţa de judecată a fost învestită a se pronunţa asupra unei cereri de divorţ şi a cererilor accesorii acesteia, ambele părţi având domiciliul în străinătate.

În verificarea competenţei internaţionale în soluţionarea pricinii, dispoziţiile art. 1081 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. prevăd că procesele purtate între persoane cu domiciliul în străinătate, referitoare la acte sau fapte de stare civilă înregistrate în România, dacă cel puţin una dintre părţi este cetăţean român, atrag competenţa de soluţionare a cauzei de către instanţele române.

Pentru a determina competenţa teritorială, în situaţia în care nici ultima locuinţă comună a soţilor, şi nici locuinţa pârâtului nu se află în România, se vor avea în vedere dispoziţiile art. 915 alin. (1) teza finală C. proc. civ., care prevăd că atunci "când pârâtul nu are locuinţa în ţară, iar instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul".

În consecinţă, constatând că pârâtul nu are locuinţa în ţară, iar instanţele române sunt competente internaţional faţă de cetăţenia română a părţilor şi de încheierea căsătoriei în România, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are reşedinţa reclamanta.

Or, reclamanta are stabilită reşedinţa în Cluj-Napoca, astfel cum reiese din cartea de identitate provizorie aflată la dosar nr. x/2018 vol I al Judecătoriei Cluj-Napoca, valabilă până la data de 26 septembrie 2018, sens în care această instanţă este competentă să soluţioneze cererea de chemare în judecată având ca obiect divorţ.

Faţă de acestea, constatând că la data sesizării instanţei, 7 februarie 2018, reclamanta A. avea locuinţa în loc. Cluj-Napoca, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei din circumscripţia acesteia, şi anume Judecătoria Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 octombrie 2019.

GGC - CL