Nullity of revision appeal for failure to plead specific grounds of illegality

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Poieşti, secţia I civilă, la data de 10.01.2019, sub nr. x/2019 (declinată prin Sentinţa nr. 9364/13.12.2018 de către Judecătoria Ploieşti), revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinţei nr. 174/02.11.1995, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în Dosar nr. x/1995, în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin Sentinţa nr. 1/11.02.2019, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a respins, ca tardivă, cererea de revizuire.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Ploieşti a reţinut că revizuentul a arătat că a luat cunoştinţă de înscrisul în raport de care s-a formulat cererea de revizuire, respectiv Decizia nr. 342/02.05.1982, emisă de Biroul Permanent al Comitetului Executiv al comunei Ariceştii Rahtivani, la nivelul anilor 2002 - 2003.

Întrucât termenul de revizuire este de o lună şi se socoteşte, în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă, rezultă că cererea de revizuire a fost formulată peste termenul legal menţionat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, neîncadrat în drept, revizuentul A., arătând că litigiul a fost judecat în condiţii de subiectivism şi parţialitate, iar nu după lege; că a făcut nenumărate demersuri la instituţiile statului pentru a i se admite revizuirea dosarelor pentru vătămarea în drepturile reglementate de Legea nr. 18/1991; că în mod greşit s-a reţinut că cererea de revizuire este tardivă; că de 24 de ani se luptă cu autorităţile statului pentru suprafaţa de teren de 2933 mp, pe care a cumpărat-o de la o persoană care nu era înscrisă în CAP şi pentru care nu i se eliberează titlu de proprietate.

A mai arătat recurentul că pentru situaţia creată se impune acordarea daunelor morale şi materiale în cuantum de 50.000 RON de la prefectură şi 50.000 RON de la B.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 3021 lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidenţiate limitativ de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat, când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ., ori când criticile formulate nu au legătură cu considerentele deciziei atacate, calea de atac va fi lovită de nulitate.

Motivele de recurs nu fac referiri la soluţia respingerii, ca tardivă, a cererii de revizuire, şi nu arată care sunt argumentele de nelegalitate ale deciziei recurate, ci expun nemulţumiri ale recurentului legate de modalitatea de soluţionare a diverselor demersuri procesuale efectuate în legătură cu dosarul de revendicare, fără nici o legătură cu considerentele deciziei obiect al recursului, în contextul în care prin aceasta, aşa cum s-a arătat, a fost respinsă, ca tardivă, o cerere de revizuire.

Astfel, deşi afirmă că hotărârea de respingere a revizuirii este netemeinică, nelegală, iar revizuirea a fost greşit respinsă, nu circumscrie acestor susţineri argumente care să vizeze soluţia dată căii extraordinare de atac, ci arată că litigiul a fost judecat în condiţii de subiectivism şi parţialitate, iar nu după lege, că a făcut nenumărate demersuri la instituţiile statului pentru a i se admite revizuirea dosarelor pentru vătămarea în drepturile reglementate de Legea nr. 18/1991, că de 24 de ani se luptă cu autorităţile statului pentru suprafaţa de teren de 2933 mp pe care a cumpărat-o de la o persoană care nu era înscrisă în CAP şi pentru care nu i se eliberează titlu de proprietate.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual la conţinutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Pentru considerentele arătate, constatând şi că în speţă nu sunt date motive de ordine publică, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecăţii este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 1 din 11 februarie 2019 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2019.

GGC - GV